Gigi Becali, garantul eşecului: De ce strategia sa la FCSB e definiţia nebuniei 0

Episodul opt al podcast-ului "Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu" îl aduce în prim-plan pe jurnalistul şi cronicarul sportiv Marius Mitran. De numele lui Marius Mitran se leagă o adevărată tradiţie a cronicii sportive, începută cu mulţi ani în urmă de nume mari precum: Ioan Chirilă, Radu Urziceanu sau Eftimie Ionescu, cărora Marius Mitran li s-a alăturat în paginile Gazetei Sporturilor.

Ieri, vârsta lui Cristiano Ronaldo a ajuns la borna de 37 de ani. Ştirea acestei aniversări a fost retrogradată rapid în categoria „şi altele” şi acoperită, inevitabil, de autosuficientul zumzet cotidian.

România are o şansă imensă de a deveni lider european, şi chiar mondial, în industria Esports-ului si a Gaming-ului, o industrie în plină expansiune, de peste 200 de milioane de Euro  doar în România, sumă raportată la anul 2021. Ce reprezintă industria Esports-ului si a Gaming-ului?

Oameni care nu vor o sănătate perfectă, vaccinată, pudrată şi arogantă, făcută în laboratoarele corporaţiilor care dictează politicile publice, ci preferă imperfecţiunea simplă de a rămâne uman, mai ales aici, în Balcani şi de a empatiza cu balcanicul Djokovic, acest anti-erou al noii religii.

Sportul nu mai este de mult al fanilor, sportul nu mai este despre sport, este despre recorduri, marketing şi bani, mulţi bani. Fiecare record înseamnă o cupă în plus dar mai ales înseamnă noi sponsori. Majoritatea sportivilor de top câştigă mai mult din vânzarea imaginii decât din salarii sau premii.

Pentru cei care-şi freacă mâinile de satisfacţie pentru tratamentul aplicat lui Novak Djokovic am câteva întrebări: credeţi că poţi interzice accesul într-o ţară liberă unui cetăţean onorabil care a obţinut în prealabil viza din partea Statului respectiv?

Rămâne problema juridică a vizei, care va fi decisă de un judecător şi abia atunci putem discuta despre rule of law. Despre aplicarea domniei legii de către politicieni suntem lămuriţi. Derapajele totalitare pe care şi le-au permis unele guverne în această pandemie vor deveni subiect de studiu în facultăţile de istorie, ştiinţe politice şi drept.

Sfârşitul de an 2021 a lăsat România fără patru sportivi de marcă – Ana Maria Brânză Popescu, Marian Drăgulescu, Larisa Iordache şi Eduard Novak – alţi doi fiind şi ei în pragul despărţirii fie de activitatea competiţională – tenismenul Horia Tecău, fie de ţara natală – voleibalista Alexia Căruţaşu (care ar vrea să reprezinte Turcia).

Pentru trei sau patru dintre generaţiile contemporane, Maradona nu a jucat niciodată fotbal altfel decât în reluare. Pentru multe altele, de aici înainte, el va exista doar în globul de cristal al ferestrelor de pe YouTube.

Scrima este despre a atinge oponentul cu vârful spadei, fără să fie atins, un şah în formă fizică. Pointe d'arrêt-ul manifest al Anei Maria Popescu zisă şi Brânzici a avut menirea unui semnal de alarmă care a avut presiunea optimă pentru a reverbera în societate.

La aproape 2 noaptea s-au terminat cele trei ore şi 35 de minute de tenis "la baionetă" dintre Koepfer şi Federer. Elveţianul a ieşit de pe teren extenuat (aproape că nici nu putea să mai zâmbească), dar învingător!

La noi există o vorbă: gura păcătosului adevăr grăieşte. Unul dintre promotorii „Superligii europene de fotbal“ a spus, între altele, ceea ce indică, fie şi în mod implicit, o sursă a necazurilor din fotbalul european.

Anul 2021 pare să continue sârguincios munca începută de anul 2020 şi să dezbine din ce în ce mai mult lumea. Cel mai recent scandal care a împărţit populaţia globului în două tabere cu agende aparent ireconciliabile este cel al nou înfiinţatei Super Ligi a Europei.

„Bine, dom’le, gaură neagră, am înţeles, dar cât de mare este gaura asta?“ Cam aşa suntem noi cu fotbalul Naţionalei, zicem că suntem în declin şi acceptăm, mai mult sau mai puţin resemnaţi, că fotbalul românesc nu mai găseşte poarta adversă şi nici nu mai este în stare să-şi apere cetatea.

„Învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă în România de astăzi”, spunea preşedintele Klaus Iohannis în anul 2015, în contextul ceremoniei pentru lansarea oficială a proiectului „Candidatura României pentru Universiada de Vară 2021”

Cine-i va cere scuze domnului Sebastian Colţescu? Dintre părerologii mioritici specializaţi în mineriada slovei şi critica de exterminare, vreunul?

The Guardian avertizează că 18.000 de oameni ar putea să moară, în următorul an, în Marea Britanie, din cauza accesului întârziat la diagnostic şi tratament, provocat de măsurile de combatere a noului coronavirus.

Covid-19 a afectat şi industria sportului, o industrie estimată la peste 1,1 miliarde de euro, cu peste 44.000 de angajaţi şi cu o piaţă potenţială de 10 milioane de persoane.

În urma declaraţiilor domnului preşedinte Klaus Werner Iohannis, domnului premier Ludovic Orban şi ale domnului ministru Ionuţ Stroe privind începerea activităţilor sportive individuale la nivel de sport de performanţă.

„La sfârşitul anului putem să avem o strategie. Acesta este momentul de răgaz. Să vedem partea plină a paharului. Am discutat şi cu cei din minister şi vom apela la specialişti care pot să ne ajute şi să scoatem la suprafaţă măsuri pe care trebuie să le luam”,a spus ministrul Tineretului şi Sportului Ionuţ Stroe.