Prezentul studiu din perspectiva antropologiei culturale este despre brandul F.C. Rapid Bucureşti, pornind de la teza asocierii unui brand din lumea sportului cu modul de manifestare a unor credinţe religioase.
„Dacă Marea Britanie îşi schimbă opiniile, nu văd de ce România n-ar putea-o face“, spunea Adrian Stan, cel care a reuşit să facă din Marea Britanie una dintre cele mai bune ţări din lume la gimnastică şi asta în condiţiile în care britanicii nu existau în acest sport în urmă cu 27 de ani. Acum, lucrurile s-au schimbat fundamental: britanicii obţin rezultate remarcabile, în timp ce România se chinuie să se califice la JO Tokyo 2020.
CSM Bucureşti este campioana ultimelor sezoane în România la handbal feminin. Căştigătoare a Ligii
Campionilor în 2016, locul 3 în 2017 şi 2018.
A murit Ilie Balaci. Minunea blondă a trecut la cele veşnice la doar 62 de ani. Mijlocaşul Craiovei Maxima a fost un mare fotbalist.
Ilie Balaci a fost valoare şi iar valoare. Valoare pură şi
scăpărătoare, în vremuri care răsturnaseră înţelesul elementar al
performanţei şi presăraseră, pe tot cuprinsul ţării, otrăvuri de stîrpit
talentul. Dar asta înseamnă că, în chiar clipa dispariţiei lui Balaci,
trebuie să vorbim de capodopera care i-a fost părinte şi discipol:
Universitatea Craiova.
În 2020, oraşul
Bucureşti va fi una dintre gazdele turneului european de fotbal. Un moment
jubiliar pentru UEFA, întrucât vom asista la ediţia sportivă cu numărul 60 a acestei
competiţii, dar şi unic pentru România, ţara noastră găsindu-se pentru prima oară în această postură.
Duminică, ora 19, ora României, se desfăşura pe arena Louis Armstrong
a US Open o partidă de tenis care face mai multă onoare tenisului şi
sportului în general decât evenimentele centrale ale turneului, prea
mult intrate în atenţia presei şi a corporaţiilor. Am în gând finala de
simplu fete în scaun cu rotile. Pentru toţi cei ce au avut timpul,
instrumentele media şi curiozitatea de a o viziona, sunt convins că a
fost o experienţă marcantă.
Nu trebuie să fii jucător amator sau profesionist de rugby,
sau chiar un fan, pentru a te întrista din cauza descalificării echipei
naţionale a României pentru Cupa Mondială din Japonia din anul 2019.
Finala Cupei Mondiale se va rejuca, desigur! Imediat după internarea lui
Nestor Pitana, meciul poate fi reluat de la 0-0 sau, mai bine, de la
2-2, scorul real al finalei distruse de arbitrul-jucător Pitana. S-au
văzut finale şi Cupe Mondiale mai bune şi mult mai bune decît Rusia 2018,
dar nu asta e problema.
Un gând foarte potrivit pentru
duminica de astăzi. Olivier
Giroud, atacantul francez, întrebat ce anume face pentru a rezista stresului.
Se gândeşte la copiii săi şi se roagă.
Spre oroarea generală, Suedia-Anglia a luat sfîrşit. Unul din aceste
două grupuri de vrăjmaşi ai balonului s-a trezit în semifinalele Cupei
Mondiale, după o probă de talent care face din dna Dăncilă Viorica o
Periclă a politicii europene.
Hai să ne gîndim la unsprezece scriitori români reprezentativi şi unsprezece scriitori occidentali. Ca amuzament, la un astfel de meci în sprijinul culturii, jucătorii ambelor tabere vor purta tricouri cu nume de scriitori iar în locul cifrelor, una sau două opere ale respectivilor scriitori.
Oscar Washington Tabarez Silva, antrenorul echipei naţionale de fotbal a Uruguayului, este o personalitate a sportului-rege. Însă acest profesionist în domeniu nu este prea cunoscut de microbişti şi mediatizat (cum ar merita), ca alţii, aparent mult mai titraţi ca el, precum spaniolul Josep Guardiola, portughezul Jose Mourinho, germanul Jurgen Klopp sau italienii Carlo Angelotti şi Marcelo Lippi.
În plin campionat mondial de fotbal, profilurile de pe reţelele online ale vedetelor sportului-rege sunt mai accesate ca niciodată. Iată şi care sunt cei mai populari fotbalişti pe Instagram:
Rusia, Belgia, Anglia, Croaţia... ca şi calificate. Germania,
Brazilia, Argentina, Polonia... în dificultate, dacă nu cu bilete de
întors acasă în buzunar.
În mod normal, după 1989 toate bazaconiile inventate de bolşevici pentru sport şi cultură ar fi trebuit să dispară. Echipele de fotbal să găsească suporteri şi oameni de afaceri dispuşi să investească (aşa cum e în toată lumea civilizată), sportivii din întrecerile individuale să găsească sponsori şi entităţi non-profit care să-i ajute, lăutarii să se întoarcă la lăutăria lor, cu bilet de intrare şi onorariu negociat. Dar n-a fost aşa...
Weekendul trecut a fost meci mare în Liga a patra de fotbal: Steaua a jucat cu Rapid. Chiar dacă rivalitatea dintre cele doua echipe este arhicunoscută şi, nu de puţine ori, meciurile dintre cele două echipe au devenit un etalon al frumuseţii fotbalului, jocul de sâmbătă va rămâne în istorie ca un simbol al grotescului şi al urii împroşcate fără nici un discernământ.
Am început să colectez date despre meciurile mari de fotbal
internaţional la Euro 2016, odată cu momentul când UEFA a început să le
publice pe website, adică odată cu Euro 2016.
În ultimul articol
despre Cupa Mondială din Rusia 2018 am identificat şapte echipe din
zona Europa care au şanse reale la câştigarea trofeului. Pentru că sunt
european şi punctul meu de referinţă este Europa, mă voi limita la
această regiune.
Seara căzuse devreme în seara aceea, aglomeraţia din Bucureşti era
dincolo de infernul obişnuit, iar taximetristul care trebuia să mă ducă
până la punctul de unde plecam spre Giurgiu, la meciul Astra
Giurgiu-FCSB, ţinea cu Dinamo... Trăgea deci de timp... tipic... până
când exasperată i-am spus să meargă mai repede căci voi ţine cu
adversarul Stelei.
Este clar: fotbalul nu ţine cont de nicio zi... simbolică sau nu, şi tot
aşa cum nu dă doi lei pe zilele de naştere ale jucătorilor tot aşa nu se
sinchiseşte deloc de faptul că astă seară de la membrii sexului
masculin se aşteaptă cu totul altceva decât privitul unui meci.
