Vrem sănătate ca în Europa!

Vrem sănătate ca în Europa!

Coaliţia pentru Sănătate Europeană lansează o campanie al cărei element central îl constituie realitatea că pacienţii români sunt pacienţi europeni şi că au dreptul la tratamente şi servicii medicale la acelaşi nivel şi calitate ca ale celorlalţi cetăţeni europeni.

Vreau o ţară ca afară! Vreau şosele ca afară! Vreau spitale ca afară! Sloganurile de mai sus răsună şi azi în urechile şi mintea multor români care refuză să se dea bătuţi în faţa destinului şi a mioriticului, deja, „merge şi asa!”. E ceea ce şi-au spus şi propus şi membrii Coaliţiei pentru Sănătate Europeană, o coaliţie ce include asociaţii de pacienţi, dar şi reprezentanţi ai industirie farmaceutice, decisă să schimbe actuala stare de lucruri din sistemul de sănătate românesc.

Iar dorinţa lor e pe cât de îndreptăţită, o ştim cu toţii, pe atât de temerară. Fiindcă într-o ţară ca a noastră, membră a Uniunii Europene, dar care la începutul lui 2018, ocupa pentru al doilea an consecutiv, ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, aşa ceva reprezintă o mare provocare. Să le spui românilor că sunt cetăţeni europeni, cu drepturi egale, în condiţiile în care ei ştiu cu certitudine că sistemul medical românesc e poate mai slab decât cel din Bulgaria sau Albania, nu e la îndemâna tuturor! Îţi trebuie argumente serioase să le ceri celor din jurul tău că trebuie reformat întregul sistem. Pornind de la drepturile şi informarea generală a pacienţilor, de la accesulbolnavului la tratament, lucru care implică timpi de aşteptare pentru administrarea tratamentului, gama de servicii medicale oferite şi extinderea lor, ba chiar incluzând aici prevenţia şi accesul la produsele farmaceutice.

E ceea ce şi-au propus în fond şi membrii Coaliţiei pentru Sănătate Europeană. Împreună cu un manifest în cinci puncte, membrii coaliţiei propun o nouă provocare.

România, spun ei, este un stat european, în care cetăţenii trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi europeni, iar alinierea la aceleaşi standarde de sănătate trebuie să reprezinte o normalitate. Vorbe frumoase, pe care le-am auzit rostite cu acelaşi meşteşug, ar putea replica unul sau altul dintre noi.

Da, dar numai atunci când nu acţionăm, când preferăm căldura fotoliului din sufragerie. Cei din Coaliţia pentru Sănătate Europeană propun faptic şi câţiva paşi simpli de urmat. De exemplu, dacă crezi, şi cine dintre noi nu e convins de acest adevăr?, că pacienţii români merită ca toţi cei implicaţi în sistemul de sănătate să-şi unească vocile pentru a-şi apăra drepturile, tot ce ai de făcut, într-o primă fază, e să intri pe site-ul www.sanatateeuropeana.ro şi să-ţi spui propria poveste. Să le împărtăşeşti tuturor experienţa ta, poate nefastă, dar pe care eşti decis să n-o repeţi a doua oară! Fiindcă există drepturi ale pacientului şi în România şi ele trebuie, trebuie respectate! Şi, cu siguranţă, există mulţi dintre dumneavoastră care ne pot împărtăşi experienţa lor după una sau mai multe interacţiuni cu sistemul medical românesc. O puteţi face în maniera cea simplă, aceea de a împărtăşi cu ceilalţi cele bune, dar şi cele rele, scriindu-vă propria poveste pe www.sanatateeuropeana.ro.

Elementul central al campaniei îl constituie în fond realitatea conform căreia pacienţii români sunt pacienţi europeni şi au dreptul la tratamente şi servicii medicale la acelaşi nivel şi calitate ca şi ceilalţi cetăţeni europeni. Este o campanie a pacienţilor, pentru pacienţi şi oameni sănătoşi deopotrivă, care îşi propune să pună pe agenda publică principalele probleme cu care se confruntă azi mai tot românul.

Coaliţia pentru Sănătate Europeană ştie că astăzi aproape jumătate dintre români consider că serviciile medicale de calitate slabă şi subfinanţarea sistemului de sănătate sunt principalele probleme cu care bolnavii cronici se confruntă în ceea ce priveşte afecţiunea cronică. A comandat în acest sens chiar un studiu de specialitate, realizat în luna august cu ajutorul companiei de cercetare de piaţă Cult Market Research.

Potrivit acestui studiu, 59% dintre români consider că sistemul de sănătate nu le acordă atenţia necesară bolnavilor cronici. Şi asta în condiţiile în care o treime dintre români au declarat că au fost diagnosticaţi de-a lungul vieţii cu o boală cronică, iar unul din trei români susţin că au printre cei apropiaţi persoane care suferă de afecţiuni cronice.

Coaliţia pentru Sănătate Europeană mai susţine că bugetul alocat tratamentelor trebuie să reflecte nevoile reale ale tuturor pacienţilor români. Creşterea alocărilor bugetare, dar şi o mai bună administrare a resurselor existente, ar putea reduce decalajul dintre sistemul de sănătate din România şi cel din alte state europene.

În ultimii doi ani, bugetul alocat Ministerului Sănătăţii a crescut, însă situaţia pentru pacienţii români nu s-a îmbunătăţit. În lipsa unui proces de eficientizare a modalităţii de alocare a banilor, bugetul alocat medicamentelor a rămas la nivelul anului 2012, în condiţiile în care numărul şi nevoile de tratament ale pacienţilor au crescut. Doar în ultimii doi ani au fost diagnosticate peste 7.000 de cazuri noi de cancer la sân, dar şi peste 900 de cazuri noi de scleroză multiplă.

În ceea ce priveşte situaţia medicamentelor, şi aici Coaliţia pentru Sănătate Europeană dispune de cifre de ultimă oră.

Totul pleacă de la realitatea conform căreia speranţa de viaţă a românilor este sub media europeană. Româncele pot trăi în medie 78 de ani, în timp ce bărbaţii au o medie de 71 de ani. Şi unii, şi alţii sunt sub media europeană. Un bărbat european tinde să trăiască în medie 79 de ani, în timp o femeie are o medie de 83 de ani. O populaţie îmbătrânită atrage natural după sine o cerere crescută de medicamente.  Numai că o pondere mai mare a populaţiei îmbătrânite se reflectă şi în finanţarea sistemului de sănătate. În mod negativ! Cum nici la Produsul Intern Brut nu strălucim, concluzia logică nu poate fi decât una: ne aflăm mult în spatele mediei europene şi la capitolul legat de cheltuielile cu sănătatea, şi la cel legat de cheltuielile cu medicamentele.

Un infografic legat de actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite până în anul 2016 ne oferă o altă imagine exactă asupra situaţiei. Astfel, în urmă cu doi ani, din totalul medicamentelor introduse pe lista de compensate,patru au intrat condiţionat (adică ţinând cont de numărul de pacienţi ce se vor trata cu acest tip de medicament, obţinându-se astfel de la producător un anume discount de comercializare) iar 11, necondiţionat. Un an mai târziu, în 2017, zece au intrat condiţionat, iar 26, necondiţionat. Până în mai 2018, şase tipuri de medicament intraseră condiţionat, iar 33, necondiţionat.

O concluzie se impune de la sine: actuala stare de lucruri nu mai poate continua. Ea trebuie să se schimbe şi această schimbare nu se poate face fără implicarea fiecăruia dintre noi! Iar cel mai bun pretext tocmai ne bate la uşă: de la 1 ianuarie 2019 România va prelua oficial Preşedinţia Consiliului UE.  

Manifestul Coaliţiei pentru Sănătate Europeană:

  1. Dreptul la ocrotirea sănătăţii este un drept garantat prin Constituţie.
  1. Pacienţii români sunt pacienţi europeni. Au dreptul la servicii medicale la acelaşi nivel ca ceilalţi pacienţi europeni.
  1. Fiecare pacient trebuie să beneficieze de medicamentul de care are nevoie, în momentul în care are nevoie.
  1. Bugetul alocat tratamentelor trebuie să reflecte nevoile tuturor pacienţilor români.
  1. Multe dintre boli pot fi prevenite, multe dintre decese pot fi evitate. Fiecare pacient trebuie să aibă şansa unui diagnostic precoce.


Daniel Andrei, Preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Hemofilie:

„Atunci când pronunţ cuvântul <sănătate> nu mă simt foarte confortabil. Probabil din teama de a nu mai pierde ceva din ce mi-a mai rămas. Ţin cu dinţii ca părţile funcţionale rămase să le menţin la un nivel mulţumitor. Responsabilitatea o împart cu sistemul medical. Fac parte ca membru mai mic din cadrul acestei familii care se numeşte România. De multe ori m-a făcut să simt teama, neputinţa, mânie, singurătate şi nevoia de sprijin. În ultimul timp a început să înveţe să mă asculte şi a acţionat conform necesităţii pe care o am. Sper să nu-şi piardă încrederea că o poate face mai bine. Cu mult mai bine.  Trebuie să-mi fie alături ca o adevărată familie. Mai ales că gradul de bunăstare a crescut şi aşteptările sunt mai mari. Sunt tentat să privesc la prietenii din alte state care-mi spun cum sunt trataţi şi mă întreb de ce aici nu se întâmplă la fel. Avem nevoie cu toţii să fim sănătoşi şi este dreptul nostru. O merităm. Şi România la fel”.

Călin Gălăşeanu, Preşedinte ARPIM, membru al Coaliţiei pentru Sănătate Europeană:

“În anul Centenarului, dar şi din perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, România trebuie să se poată baza pe un sistem de sănătate cu performanţe înalte şi cu acces neîngrădit pentru pacienţi la servicii medicale şi soluţii terapeutice moderne, la tratamente şi medicamente inovative, in linie cu cele existente în celelalte ţări europene. Dezvoltarea României şi sustenabilitatea creşterii economice din următorii ani vor fi influenţate decisiv de starea de sănătate a oamenilor şi de încrederea lor în capacitatea sistemului public de sănătate de a le acoperi toate nevoile. O ţară cu oameni sănătoşi este mai puternică şi mai competitivă, şi privind către planurile sale de viitor, România are nevoie de o sănătate ca în Europa. Este un moment cheie pentru a ne asuma, ca ţară, din această perspectivă, un angajament ferm faţă de viitorul Uniunii Europene”.

Ştefan Răduţ, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă:

"Zilnic vedem ştiri care încep aşa: România, ţara Uniunii Europene pe primul loc la... şi vă las pe dvs. să completaţi boala. Suntem pe primele locuri la boli şi pe ultimul loc la finanţarea sistemului de sănătate. Sigur există o corelare între cele două, aşa cum există o corelare între epidemiile de boli transmisibile şi problemele cu vaccinarea. Nu putem avea un sistem de sănătate european fără finanţare şi o comunicare europene. Chiar dacă geografic suntem la marginea Europei, românii sunt cetăţeni europeni şi merită o sănătate europeană!".

Material realizat împreună cu Coaliţia pentru Sănătate Europeană

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: