. Aşa-i că n-aţi priceput nimic? Nici n-aţi avea cum, în absenţa noului Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi Morfologic (DOOM) al limbii române (?), proaspăt ieşit pe piaţă, la 17 ani distanţă de ediţia precedentă. Toate cuvintele străine din fraza de început – care se voia o invitaţie veselă la dans(uri populare) – au fost introduse în acest dicţionar românesc de căpătâi, ceea ce nu e deloc liniştitor, în ciuda asigurărilor date de lingviştii care au lucrat la el, cum că includerea nu înseamnă şi recomandare.

Ba chiar, în Nota asupra noii ediţii, s-a insistat asupra faptului că „DOOM 3 cuprinde şi cuvinte/ forme/ variante nerecomandate de norma academică, care figurează în dicţionar numai în scopul de a se consemna scrierea, pronunţarea şi flexiunea lor pentru cazurile în care ar putea fi întâlnite sau folosite în anumite texte sau situaţii. Neconsemnarea altora nu înseamnă neapărat că toate acelea nu sunt admisibile sau posibile, ci că au utilizări limitate la anumite împrejurări”. Iar într-o notă de subsol, autorii îşi iau şi mai multe măsuri de precauţie, precizând: „Considerăm de aceea nepotrivit ca la diversele probe de evaluare a cunoştinţelor, mai ales sub formă de grilă, să se insiste asupra unor aspecte de detaliu din DOOM.”

Pare, cu alte cuvinte, că noul dicţionar – care, apropo, nu e şi explicativ, în caz că aţi căuta în el şi sensurile cuvintelor recent introduse – pune mai mult accent pe pronunţia/scrierea unor cuvinte de import decât pe protejarea limbii române de năvălitori. Nu suntem noi francezi, să preferăm „ordinateur-ul” computerului, dar poate că, înainte de a deschide aşa larg porţile limbii, trebuia să mai aşteptăm puţin, pentru a vedea câte din cuvintele romglezei actuale rezistă cu adevărat probei timpului.

Aşadar, româna s-a trezit cu un plus de vreo 3.000 de „străinisme”, ca să nu le zicem barbarisme, cum se numeau pe vremea când limba noastră ţinea piept cuvintelor cotropitoare. Pe lângă acestea, s-au strecurat destui termeni în trend, pardon, la modă. Unele lingviste susţin că ponderea noutăţilor e „destul de redusă”, fiind vorba în special de cuvinte folosite deja de 15-20 de ani în spaţiul românesc şi care ar fi, astfel, validate de uz şi de extinderea în mai multe registre ale limbii. Doar că apariţia „izoletei”, a substantivului „COVID” (cu adjectivul „covidic”) sau a pluralului „contacţi” le contrazice, fiindcă datează din vremea pandemiei, adică de nici trei ani, şi păstrează legătura strict cu zona medicală. Sau, cel puţin, încă n-am auzit pe nimeni că-şi verifică în telefon lista de… contacţi.

Şi dacă limba a făcut nişte concesii jargonului doftoricesc (da, e şi adjectivul acesta în DOOM), acceptând şi termeni ca „abord”, „anticorpi monoclonali”, „autoizolare”, „autocarantinare”, „betacoronavirus”, „comorbiditate”, „coronasceptic”, „intubare”, „noninvaziv”, să ne bucurăm că măcar a păstrat femininul „diafragmă” şi n-a cedat în faţa „diafragmului” rostit frecvent de medici sau că a menţinut ambele variante: şi tumoră, şi tumoare. Prima fiind totuşi preferată.

Marea majoritate a „xenismelor”, cum le numesc lingviştii din echipa DOOM 3, însemnând cuvinte şi expresii străine neadaptate la particularităţile limbii române, sunt de origine engleză şi ne-au invadat din zona informaticii, dar şi din modă, sport şi divertisment. Găsim astfel în noul dicţionar „device”, „a downloada”, „a clusteriza” (sic!), „afterschool”, „audiobook”, „Black Friday”, „breaking news”, „challenge”, „check-in”, „cool”, „catwalk”, „delete”, „face to face”, „fake news”, „fresh”, „hacker”, „hairstylist”, „home delivery”, „hunter”, „hunting”, „low cost”, „must”, „next”, „outfit”, „play-off”, „search”, „selfie”, „start-up”, „take away”, „training”, „a updata”, „a upgrada”, „voucher” ş.a., cuvinte care iau agresiv locul unora neaoşe ori al unor sintagme româneşti, precum ştiri de ultimă oră, ştiri false, livrare la domiciliu etc. În privinţa programului redus de muncă, cu diversele sale sensuri, DOOM ne oferă şi „part-time”, dar şi „Kurzarbeit”. Fiindcă nici termenii nemţeşti nu ne-au ocolit, în dicţionar apărând modificări la „Kronprinz” (prinţ moştenitor), scris cu majusculă, ca în limba de origine, şi fiind inseraţi şi „Basedow” (boala lui) şi „Alzheimer” (boala lui). „Aufklärung” (iluminism) şi „schuss” (împuşcătură/lovitură) existau din precedenta ediţie, ultimul are şi plural: „schussuri”, cum existau şi „röntgen”, „landşaft” (sic!) ori „landsknecht”. Oricum, căutaţi-vă pe tastatură Umlaut-ul (trema care se pune deasupra vocalelor, marcând modificarea timbrului acestora), s-ar putea să aveţi nevoie!

Parafrazându-l pe poetul Gheorghe Sion, să spunem că „Mult e dulce şi frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă permisivă/ ca ea nu găsim”. Asta pentru că DOOM-ul a acceptat şi alte importuri, nu doar din spaţiul anglo-saxon. Bunăoară, spaniolul „jamon”, italianul „prosciutto”, cuvinte japoneze precum „karate”, „kabuki” şi „karaoke”, grecescul „buzuki” şi mai multe franţuzisme, ca: „haute-couture”, „deux-pieces”, „chef”, „ fumé” (somon fumé), „foie-gras”, „frappé”, „au pair” (a lucra au pair), „cache-pot” (mască pentru ghivece de flori), „béchamel (sos)”.

S-au instalat binişor în limbă şi abrevierile devenite substantive, de la autohtonele PFA, PET, PIB, HG, OUG, AVC, CNP la anglicismele HR, PR, PIN şi ATV. Şi, poate surprinzător, găsim în DOOM şi derivări politice: penelist, pesedist, udemerist etc. Ceea ce încă lipseşte este „crizator”, găselniţa prezidenţială, pe care una dintre autoarele DOOM-ului o trata cu îngăduinţă într-un interviu, pretinzând că n-ar fi un cuvânt „folosit anapoda”, întrucât e format corect, cu sufixul -tor pentru nume de agent, de la un verb, „a criza”. Dar ce să vezi? Nici „a criza” nu există în dicţionar, în ciuda pătrunderilor masive. Aşa că dl Iohannis mai are de aşteptat cu îmbogăţirea limbii române, dar se poate mulţumi că e altfel prezent în dicţionar: ca „landler” (etnic din Sibiu).