VIDEO Cum salvăm caii liberi de la Letea?

Adevărul Holding a organizat luni o dezbatere despre situaţia cabalinelor abandonate din Delta Dunării. Ultimul masacru al cailor sălbatici era să aibă loc în luna mai, în Pădurea Letea. Atunci, 71 de animale au fost strânse şi urmau să fie trimise la abator. Caii au fost salvaţi însă în ultimul moment.

Presa semnalează de mai mulţi ani cazuri de cai abandonaţi şi sălbăticiţi care au fost maltrataţi şi duşi la abator. În luna mai, 51 de cai sălbatici adulţi şi 20 de mânji au fost strânşi de localnici într-un ţarc din satul tulcean Letea (ce aparţine de primăria din localitatea C.A. Rosetti), la presiunea Direcţiei Silvice Tulcea şi a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Acţiunea urma să se finalizeze la abator, dar animalele au fost salvate în cele din urmă.

În zona Pădurii Letea există o populaţie importantă de cai „ai nimănui", care ar aduce daune mediului înconjurător, potrivit asociaţiei Ecvin Protect. Totodată, orice localnic se poate autodeclara proprietar al unui număr nelimitat de cai sălbatici/sălbăticiţi printr-o simplă declaraţie pe propria răspundere. În cazul cailor prinşi în perioada 15-19 mai la Letea, Cardon şi C.A. Rosetti, dovada proprietăţii asupra cailor a fost făcută doar prin declaraţiile a doi martori. „Legea spune că abandonarea unui animal în spaţiul public duce la pierderea dreptului de proprietate şi la răspunderea penală a proprietarului", scriu membrii asociaţiei Ecvin Protect.

Conform legii privind protecţia animalelor, relele tratamente şi cruzimile, provocarea de suferinţe fizice şi psihice, mutilarea şi schinguirea animalelor reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu o amendă penală de la 1.000 la 10.000 de lei sau cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi confiscarea animalelor.

Întrebări

În cadrul dezbaterilor „Adevărul", invitaţii au încercat să găsească un răspuns, o soluţie la situaţia actuală a animalelor. Cine are grijă de caii din Delta Dunării? Sunt ei patrimoniu naţional? Cine este de vină pentru abandonarea lor? Sunt ei sălbatici sau liberi? Trebuie stopată reproducerea animalelor? Acestea au fost întrebările lansate de moderatorii întâlnirii, Liliana Munteanu, director Divizia Proiecte Speciale, şi de Ovidiu Marincea, redactor-şef adjunct „ADS Bucureşti".

La Adevărul Holding s-a discutat despre protejarea animalelor  Foto: Mircea Păun

„În aria protejată de la Letea se află 5.000 de cai. Animalele sunt lăsate libere din gospodăriile cetăţenilor. Vin din fosta C.A.P., de la cei care au murit sau de la cei care nu mai au cu ce să-i crească. În plus, taxa de păşunat a dus la apariţia acestui număr mare de cai abandonaţi", a explicat Antonel Pocora, primarul comunei C.A. Rosetti.

Edilul spune că animalele sănătoase trebuie mutate din zonă şi că localnicii trebuie să-şi asume proprietatea. Dar cum află un sătean care este calul său? Potrivit autorităţilor locale, există o cutumă: localnicii îşi recunosc animalul după însemne (dangale). „Când un om îşi abandonează calul, acesta i se confiscă. Nu înţeleg de ce se pune problema reîmproprietăririi cetăţenilor. Legea spune că odată abandonat, calul nu mai poate fi înapoiat stăpânului", a fost de părere Cristina Ţopescu. Punctul de vedere al Prefecturii judeţului Tulcea a fost expus de Gabriela Plaxiencu: „Nu există o legislaţie care să specifice dreptul de proprietate. Încă din 2009 există un plan de lucru ce a fost publicat pe site-ul prefecturii. Nu ne-a apelat niciun ONG pentru implementarea acestui plan".

Soluţii

Caii sălbăticiţi din Delta Dunării pot fi salvaţi prin programe făcute de  organizaţiile neguvernamentale împreună cu autorităţile locale şi printr-o lege care să-i protejeze, în parteneriat cu localnicii, a fost una dintre concluziile dezbaterii. Grigore Baboianu, guvernatorul Deltei Dunării, a spus că ceea ce s-a întâmplat în zona localităţii C.A. Rosetti are cauze mai vechi. „Este o situaţie care s-a transferat din secolul trecut, din regimul trecut - când s-a hotărât interzicerea scoaterii animalelor din Deltă, şi între timp a apărut o epidemie care a blocat aceste animale în zonă". Guvernatorul Deltei a mai spus că situaţia din prezent are loc şi din cauză că situaţia a fost prost gestionată atât de proprietarii de animale, cât şi de autorităţile locale.

Pe de altă parte, Kuki Bărbuceanu, preşedintele organizaţiei Vier Pfoten, susţine că situaţia este mult mai simplă. „Caii sălbatici din Delta Dunării nu deranjează pe nimeni. Direcţia Silvică se plânge, precum şi câţiva localnici care au sute de vite. Pentru aceste 200 de vite, câte declară unii, ei primesc subvenţii de la stat, şi atunci oamenii sunt speriaţi", a spus Bărbuceanu, care a vorbit şi de stoparea reproducerii cailor pentru a controla într-un fel fenomenul. A fost adusă în discuţie, la întâlnirea de la Adevărul Holding, şi problema patrimoniului naţional, protejarea speciei şi includerea calului sălbatic în ecosistemul Deltei Dunării. „Trebuie să ne implicăm în această problemă, şi să angrenăm în găsirea de soluţii şi autorităţile şi organizaţiile", a fost de părere Ivan Patzaichin.

''Este o situaţie care s-a transferat din secolul trecut, din regimul trecut - când s-a hotărât interzicerea scoaterii animalelor din Deltă, şi între timp a apărut o epidemie care a blocat aceste animale în zonă.''
Grigore Baboianu guvernatorul Deltei Dunării

Originea cabalinelor din Deltă

La 1720, în lucrarea „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir face prima referire la existenţa cailor în imediata apropiere a Deltei Dunării. „Caii au copitele late de o palmă şi mai bine, altfel vârtoase şi rotunde. Pe aceştia îi cumpărau de obicei sciţii", scria Cantemir. O altă menţiune a cabalinelor apare în „Precis de la Geographie Universelle", lucrarea lui Conrad Malte-Brun. Vasile Alecsandri scria în „Poesii populare": „Caii din Dobrogea erau cunoscuţi pentru calitatea lor ca şi acei din Bugeac. Erau un soiu de cai sălbatici crescuţi în câmpiile pustii din Dobrogea, şi de soiu tătăresc". În 1912, revista franceză „Bulletin de la Societe nationale d'acclimatation de France" făcea o comparaţie directă între caii sălbatici Camargue (din Delta Rhonului) şi cei de la marginea Dunării.