VIDEO Românii şi ungurii, prea săraci pentru a se iubi

VIDEO Românii şi ungurii, prea săraci pentru a se iubi

Românii trăiesc cu teama că Ungaria vrea Transilvania. Ungurii susţin că Tratatul de la Trianon le-a amputat ţara

Conform sondajelor, românii îi detestă pe unguri. Politicienii ţin cald acest conflict pentru a-şi găsi raţiunea de a exista. Tensiunile vor înceta atunci când se va termina şi sărăcia din această parte a Europei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimele două săptămâni am scris articole despre români şi unguri. Scopul principal al demersului a fost obiectivitatea. Şi totuşi, pe rând, românii şi ungurii ne-au acuzat de partizanat. În acest ultim episod al serialului nostru încercăm să răspundem la o întrebare: „Când vor dispărea aceste reacţii?“.
Am mers în mijlocul românilor din Ungaria şi în judeţele “ungureşti” din România pentru a observa cum supravieţuiesc aceste două comunităţi. A fost imposibil să ocolim discuţia despre “tarele istoriei”, despre Trianon, despre suferinţele din timpul comunismului, despre Târgu Mureş 1990 şi despre felul în care politicienii profită de pe urma acestei vecinătăţi problematice.

Mediul politic al ambelor ţări e atins periodic de pusee de naţionalism. La referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, prezenţa scăzută a etnicilor maghiari a atras antipatii din partea politicienilor aflaţi acum la putere în România. A fost o reacţie la faptul că Viktor Orban, premierul Ungariei, i-a îndemnat pe maghiarii din Transilvania să nu se prezinte la vot. Tot în Ungaria, partidul de extremă dreaptă Jobbik sprijină demersurile de autonomie ale ungurilor din secuime.

Din mijlocul oamenilor pe care politicienii susţin că-i reprezintă, conflictul se vede însă de mai mică amploare.

Un englez care nu ştie cu cine să ţină

Andy Hockley, un profesor de engleză care s-a stabilit în urmă cu nouă ani în judeţul Harghita, ne arată o perspectivă de outsider: “Nu vreau să cosmetizez situaţia şi să spun că oamenii nu intră uneori în discuţii despre naţionalism, dar cele mai mari tensiuni pe care le-am observat au venit dinspre Bucureşti sau dinspre Budapesta. Politicienii aduc în discuţie tot felul de probleme, cum a fost cea cu steagul secuiesc, pentru a ascunde adevăratele probleme. Steagul secuiesc este şi a fost arborat în aceste zone de foarte mult timp. Dar a fost un moment în care s-a dorit pornirea acestui scandal”.

Englezul ne-a povestit cu perplexitate despre “idioţii extremişti” care defilează prin Miercurea Ciuc pe 15 martie (ziua maghiarilor de pretutindeni) şi pe 1 Decembrie: “Primăvara vin ungurii din Jobbik, iar la începutul iernii - românii din «Noua Dreaptă». Am trăit senzaţii contradictorii şi la meciul România - Ungaria, din această toamnă. Am văzut iniţial cum extremiştii maghiari au distrus Bucureştiul, şi atunci am zis «Bun, voi ţine cu România». Apoi, în timpul meciului, am văzut acele afişe ridicate de suporterii români pe care scria 1918 (n.r. – anul unirii Transilvaniei cu România). Ce legătură are asta cu fotbalul!? Atunci m-am reechilibrat şi n-am mai ţinut cu nimeni”

„A fi român, în diferite momente ale istoriei sau în diferite locuri, a însemnat să fii oprimat. La fel şi a fi ungur. E uşor pentru mine, ca englez, să spun uitaţi de chestia asta, dar înţeleg că e ceva greu de uitat”
Andy Hockley,
profesor de engleză din judeţul Harghita

55,7% din români îi privesc cu antipatie pe unguri, conform unui sondaj INSCOP Research. Ungaria e astfel cea mai detestată ţară într-un top al sentimentelor nutrite de români faţă de străini

„Toate partidele călăresc tema naţionalităţii”
„Să fiu rău, încep cu UDMR. În clipa în care nu mai e scandal, îşi pierd votanţii”, spune Sandor Benko (foto), care a condus judeţul Harghita pentru scurtă vreme, în 1990, imediat după Revoluţie. A fost şeful FSN Harghita. Azi are atât cetăţenie română, cât şi maghiară. Din această dublă ipostază nu se sfieşte să dea şi în unii, şi în alţii. „Funar, Vadim Tudor şi chiar renumitul nostru preşedinte, Băsescu. Vine la Harghita sau Covasna ca acasă, când are interesul. Adesea însă, tot când are interesul, ne face troacă de porci. Toţi, toţi călăresc tema naţionalităţii. Asta e o temă care mereu are adepţi”.

Când ne-am întâlnit, Sandor Benko venea de la o înmormântare, dintr-un sat multietnic. Ne-a povestit: „Au tras clopotele la toate trei bisericile, catolică, ortodoxă şi reformată. De ce? Murise un om al comunităţii. «E mortul nostru, al tuturor», mi-au spus oamenii. Ei n-au treabă cu politica”.

Dar în aceeaşi zi, oamenii din Miercurea Ciuc se pregăteau de marele marş secuiesc. Când se vor epuiza până la urmă sentimentele şovine? Sandor Benko crede că toate aceste discuţii se vor sfârşi când în acest colţ de Europă se va trăi decent: „Austria! De ce nu există în Austria sâmbure de naţionalism? Chit că nemţii sunt naţionalişti în acel perimetru. Pentru că există bunăstare, dispar tensiunile. Şi oamenii, când au o condiţie de viaţă normală, nu le mai pasă deloc. Politicienilor le e foarte greu atunci să mai stârnească”.

 

Citeşte mai multe aticole din campania „Adevărul despre români şi unguri“ 

Românii din Ungaria, oameni fără nicio ţară: „De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!” Românii din Ungaria nu vor să vorbească despre politică, nici despre Garda Maghiară, nici despre Andrei Şaguna, căruia au vrut, cândva, să-i facă o statuie neridicată nici azi. Nu. Ei vor doar să trăiască în linişte, iar dacă pentru asta trebuie să mai renunţe la câte-un sfânt sau la limbă, fie.
 
Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.
 
Adevărul despre români şi unguri: „Maghiarii? Ca fraţii noştri!” N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”
 
„Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”. Cum se pierde limba română în şcolile din Ungaria. Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.
 
Etnobişniţarii, băieţii deştepţi care fac bani de pe urma românilor din Ungaria. Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de câţiva de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil din cauza legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.
 
1 Decembrie, cea mai tristă zi a românilor din Ungaria. Istoria strâmbă care se învaţă peste Tisa. Tratatul de la Trianon înseamnă, pentru noi, momentul în care Transilvania şi estul Banatului s-au întors la România, punerea în aplicare a Marii Uniri decisă de delegaţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Însă, în timp ce pentru maghiari Trianonul este o traumă încă nevindecată, iar pentru noi motiv de sărbătoare, pentru românii din Ungaria este un motiv de tristeţe.
 
Românii din Jobbik: cum şi de ce se transformă etnicii români din Ungaria în extremişti maghiari. Românii din Ungaria îşi pierd uşor identitatea, însă procesul merge, în unele cazuri, până la simpatia şi aderarea la gruparea de extremă dreapta Jobbik, cunoscută pentru retorica agresivă la adresa românilor şi cu o aprobare tot mai ridicată în statul vecin.
 
Orbi şi surzi prin România. Calvarul tinerilor maghiari din Secuime. Şcoala românească nu poate să-i înveţe limba română pe elevii de etnie maghiară. A trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie şi problema a rămas nerezolvată. În cel mai optimist scenariu, situaţia se va reglementa peste doi ani.
 
De ce sunt ungurii din România altfel? I-am provocat pe etnicii maghiari să vorbească despe ei înşişi. De la beţivul satului până la profesorul universitar. Despre solidaritate şi frustrări, despre recunoştinţă şi autocompătimire.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: