VIDEO Organizaţia Salvaţi Copiii critică dur motivul pentru care directoarea de la Flipper Garden - grădiniţa Groazei a fost lăsată în libertate de instanţă
0
Lăsarea în libertate a directoarei de la grădiniţa groazei din Capitală a creat un val critici, mai ales după publicarea motivării instanţei. O reacţie a venit şi din partea Organizaţiei Salvaţi Copiii care precizează că a constatat „cu îngrijorare caracterul total inadecvat al deciziei Instanţei Judecătoreşti Sector 5 în raport cu legislaţia privind protecţia copilului împotriva violenţei”.
Potrivit unui comunicat emis miercuri de Organizaţia Salvaţi Copiii, abuzurile prezintă o gravitate extremă având în vedere vulnerabilitatea deosebită a copiilor, dar şi pentru că abuzurile au fost comise în afara cadrului familial, fără posibilitatea de supraveghere din partea părinţilor, de către persoane care au preluat responsabilităţile lor de îngrijire şi educare.
„Utilizarea formelor de abuz fizic şi emoţional în practicile educaţionale generează consecinţe negative pentru dezvoltarea psiho-emoţională a copiilor, precum şi pentru capacitatea lor de a învăţa, consecinţe care sunt cu atât mai severe cu cât vârsta copiilor este mai mică (în cazul de faţă vorbim despre copii de vârstă preşcolară). Grav este şi faptul că abuzurile sesizate de către părinţi s-au petrecut într-un context şi din partea unui adult care ar trebui să aibă rol de asigurare a protecţiei şi siguranţei în raport cu copiii”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv Salvaţi Copiii.
De altfel, Organizaţia precizează că infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului este o infracţiune de pericol şi nu de rezultat şi constă în „punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija căreia se află minorul”.
„Infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului nu este o infracţiune continuă”
„Această corectă interpretare nu ar fi condus la punerea la îndoială a existenţei agresiunilor comise asupra copiilor. Starea de pericol în care s-au aflat copiii este mai mult decât evidentă, prin simpla vizionare a scenelor surprinse de camerele de supraveghere, prin citirea declaraţiilor părinţilor ori prin ascultarea copiilor. Agresiunile verbale, loviturile repetate, smuciturile agresive, târâtul pe jos, izolarea în spaţii lipsite de supravegherea unui adult, pasivitatea şi complicitatea personalului grădiniţei, absenţa părinţilor, toate acestea sunt elemente care dovedesc o stare de pericol în care s-au aflat copiii, în orice moment al prezenţei lor în grădiniţă”, se mai arată în documentul citat.
De asemenea, Organizaţia mai atrage atenţia că, potrivit legii, infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului nu este o infracţiune continuă, „faptele putând fi comise şi uno ictu, prin executarea unui singur act în măsură să producă punerea în primejdie a dezvoltării copilui sub aspect fizic şi/sau psihic”.
„Menţiunea din motivarea instanţei că, în grădiniţă, copiilor le-a fost aplicată o «corecţie izolată determinată de o greşeală a minorului» constituie o minimalizare nepermisă a agresiunilor caracterizate prin diversitate şi gravitate şi o interpretare confuză a faptelor din perspectiva vechiului Cod Penal care folosea denumirea de corecţie în legătură cu măsurile de constrângere luate faţă de minori de către părinţi, aspect eliminat în noua reglementare, fiind considerat neconform cu conceptul actual de drepturi ale copilului”, potrivit Organizaţiei.
Nou Cod Penal lărgeşte cercul persoanelor care pot comite o astfel de infracţiune
Un alt lucru care ar demonstra că instanţa nu a judecat după noul Cod Penal ar fi acela că în motivare se precizează că doar părinţii sau persoanele cărora li s-a încredinţat un copil pot fi condamnate pentru rele tratamente aplicate minorului. În susţinea sa, Organizaţia menţionează ar. 306 din vechiul Cod Penal.
„Noul Cod Penal, în baza căruia se apreciază astăzi faptele Directoarei grădiniţei, introduce în cercul subiecţilor activi «orice persoană în grija căreia se află minorul». Astfel, se lărgeşte acest cerc al persoanelor care pot comite infracţiunea, independent de tipul instituţiei educaţionale, de calitatea oficială ori formală a persoanei fizice care a preluat îngrijirea şi educarea copilului”, se mai arată în documentul citat.
Organizaţia Salvaţi Copiii face referire şi la faptul că magistratul de drepturi şi libertăţi a precizat că părinţii se fac „direct responsabili pentru evenimentele ce pot surveni pe parcursul supravegherii copiilor”. Aceasta arată că acest lucru este un argument fals „ce nu poate fi acceptat în procesul de stabilire a cauzalităţii comiterii faptelor penale”.
„Între cele două situaţii, alegerea de către părinţi a acestei instituţii şi agresiunile îndreptate împotriva copiilor nu există nicio legătură de cauzalitate care să-i transforme pe părinţi în persoane responsabile pentru răul produs copiilor lor. Este o gravă eroare logică de a afirma că, deoarece o faptă (înscrierea copiilor) a fost comisă anterior unei alte fapte (violenţa fizică comisă în grădiniţă), rezultă că prima a fost cauza celei de-a doua. Legea penală este de strictă interpretare, iar principiul caracterului personal al răspunderii penale este fundamental”, potrivit documentului citat.
De asemenea, reprezentanţii Organizaţiei precizează că „motivarea instanţei denotă o ignorare a perspectivei psihologice a copilului privind nevoile lui fundamentale de protecţie, siguranţă şi educaţie pozitivă”.
Concret, aceasta a precizat că vârsta copiilor este una extrem de fragedă, iar astfel de experienţe pot genera consecinţe negative atât pe plan emoţional, cât şi privind dezvoltarea sa cerebrală.
„Creierul unui copil la această vârstă poate fi afectat de o singură experienţă de abuz pentru a asocia persoana şi contextul cu ideea de pericol, cauzând o temere continuă cu grave consecinţe pentru dezvoltarea lui. Ulterior acestei experienţe, simpla prezenţă a copilului în acel context, în preajma acelei persoane, fără ca abuzul să se repete, generează în copil emoţii de spaimă şi alertă”, spun specialiştii.
În urma unui astfel de abuz, „educatorul” devine, în ochii copiilor, un agresor cu puteri nelimitate
Organizaţia Salvaţi Copiii arată că grădiniţa este un loc despre care copiii învaţă că acolo se joacă, îşi fac prieteni şi învaţă lucruri noi sub atenţia unor oameni învestiţi cu încredere şi ataşament.
„În momentul în care grădiniţa devine teatrul comportamentului abuziv de felul celui întâmplat la grădiniţa Flipper, ea îşi pierde valoarea de siguranţă şi protecţie pentru copii, iar «educatorul» devine, în ochii copiilor, un agresor cu puteri nelimitate. Impactul acestei situaţii pentru dezvoltarea psiho-emotională a copiilor devine unul major, cu risc crescut pentru dezvoltarea ulterioară a tulburărilor de sănătate mintală (tulburare de ataşament, tulburări de anxietate, depresie, tulburare de opoziţionism cu provocare, agresivitate etc.)”, se mai arată în documentul citat.
Directoarea. cercetată sub control judiciar
Ana Ioana Negau, directoarea de la grădiniţa groazei, este cercetată sub control judiciar după ce magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au respins cererea procurorului de plasare în arest preventiv.
Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată deja la Tribunalul Bucureşti care va lua joi în discuţie contestaţia.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Noi mărturii cutremurătoare din grădiniţa groazei
Directoare de grădiniţă cercetată după ce a agresat trei copii
Se încarcă comentariile...
