VIDEO Un documentar uimitor despre istoria Terrei: Naşterea unei planetei

Imaginaţi-vă că Pământul a  fost filmat continuu, de la naşterea sa violentă în urmă cu 4,5 miliarde de ani în urmă, până în prezent, fiind posibil să vedem cum arăta planeta în epoca de gheaţă, să urmărim erupţii vulcanice masive, domnia dinozaurilor sau apariţia primilor oameni. Aşa sună provocarea lansată de National Geographic, care a realizat un documentar în care este reconstituită întreaga evoluţie a plan

Deşi documentarul a apărut încă din luna martie, reacţia internauţilor în faţa imaginilor copleşitoare pare să fi izbucnit abia acum.

În filmuleţul de mai jos puteţi urmări punerea în scenă a uneia dintre teoriile privind naşterea planetei pe care trăim şi perioada în care arăta mai degrabă ca un "iad decât ca o casă".

"Călătoria noastră începe în urmă cu aproape 5 miliarde de ani, când nu era nici urmă de frumoasa noastră planetă albastră. Exista doar o stea nou-născută, Soarele, înconjurat de praf. Gravitaţia a făcut posibilă transformarea prafului în mici roci. Pare a fi imposibil, dar ceva atât de complex precum o planetă este făcută din nimic altceva decât din praf şi roci. De-a lungul a milioane de ani, gravitaţia a continuat să aducă laolaltă rocile, pentru a forma Pământul, una din cel puţin o sută de planete ce înconjurau Soarele. Dar în urmă cu 4,5 miliarde de ani în urmă, planeta noastră arăta mai degrabă ca un iad, decât ca o casă. Temperatura era de aproximativ 1200 de grade Celsius, nu exista oxigen, ci doar bioxid de carbon, nitrogen şi vapori de apă. Terra era o minge de rocă lichidă în fierbere, un ocean nesfârşit de lavă, fără o suprafaţă solidă.

O tânără planetă numită Theia, se îndrepta direct spre Pământ, cu o viteză de 20 de ori mai mare decât decât cea a glonţului. În urma impactului, trilioane de bucăţi de rocă s-au împrăştiat în spaţiu, iar pe parcursul a o mie de ani gravitaţia a transformat grohotişul într-o ploaie de rocă roşie şi praf, ce înconjura Pământul. Din această ploaie, a luat naştere o "minge": Luna. La început, Pământul se rotea atât de repede, încât o zi dura 6 ore.

3,9 miliarde de ani în urmă, o ploaie de meteoriţi s-a abătut asupra Pământului. În interiorul meteoriţilor existau mici cristale ce conţineau apă, ingredientul vital al vieţii. Deşi cantitatea de apă ce se regăsea în interiorul fiecărui meteorit era mică, pe parcursul a 20 de milioane de ani de "bombardare" a Pământului, apa acoperea suprafaţa Terrei. Atmosfera era încă una periculoasă, vânturile fiind mai puternice decât cele mai distructive uragane din ziua de azi, din cauza rotaţiei rapide a planetei. De asemenea, din cauza Lunii atât de apropiate de Pământ, gravitaţia sa a dat naştere la valuri înalte, dar cu trecerea timpului aceasta s-a îndepărtat, iar planeta şi-a încetinit ritmul de rotaţie.

Lava rezultată din erupţia vulcanilor a format mici insule vulcanice, dar viaţa încă era imposibilă. În urmă cu 3,8 miliarde de ani, alţi meteoriţi au început să lovească Pământul. Pe lângă apă, aceşti meteoriţi conţineau şi altceva. Pe măsură ce se dizolvau, ei eliberau carbon şi proteine primitive, ce au fost transportate din spaţiu, pe fundul oceanelor. Astfel au luat naştere primele forme de viaţă.

Timp de alte sute de milioane de ani, nimic nu s-a schimbat, singura formă de viaţă fiind organismele microscopice din apă. Au apărut apoi stromatoliţii, bacterii care au jucat un rol crucial în istoria vieţii, producând un element vital pe Terra: oxigen. Fara stromatoliţi, orice creatură vie de pe Terra nu ar exista. În următoarele două miliarde de ani, nivelul de oxigen a continuat să crească, viteza de rotaţie a Pământului a încetinit, zilele devenind lungi: 16 de ore. La trei miliarde de ani de la formarea Pământului, încă nu existau forme de viaţă complexe.

În următoarele milioane de ani, insulele vulcanice au fost rearanjate de o forţă misterioasă, luând naştere continentele. Temperatura a scăzut la 85 de grade, iar zilele durează 18 ore, dar planeta arăta mai degrabă ca Marte.

Când mari cantităţi de căldură au fost eliberate din miezul topit al Terrei, masivul supercontinent cunoscut sub numele de Rodinia, a fost despărţit în două. Activitatea a dus la naşterea unui număr uriaş de vulcani, iar dioxidul de carbon a fost pompat în atmosferă, dând naştere ploii acide, iar căldura Soarelui nu mai ajungea pe planetă. În câţiva mii de ani, temperaturile s-au prăbuşit la minus 60 de grade, marcând începutul celei mai lungi si mai dure ere glaciare din istoria sa. Timp de 15 milioane de ani, întreaga planetă a fost acoperită de gheaţă.

Părea că nimic, nici măcar Soarele nu mai putea să salveze planeta, dar în timp, vulcanii au reuşit să-şi croiască drum la suprafaţă, iar temperaturile s-au echilibrat. Zilele erau de aproximativ 22 de ore, iar apa oferea mediul propice dezvoltării vieţii. Bacteriile primitive de pe fundul apei au evoluat, de la bacterii microscopice, la adevăraţi monştri.

În următoarele sute de ani, un peşte ciudat ce se ridica la suprafaţă a adus viaţa şi pe uscat, evoluând astfel dinozaurii, păsările, mamiferele şi apoi oamenii.