VIDEO Conflictul Erdogan - Gulen ajunge în România. Povestea şcolilor acuzate că au contribuit la lovitura de stat din Turcia

Conflictul dintre Erdogan si Gulen ajunge in Romania. Povestea şcolilor acuzate că au contribuit la lovitura de stat din Turcia

„Adevărul“ vă arată cum au ajuns mai multe şcoli de elită din România, cu elevi medaliaţi la olimpiade internaţionale, să fie incluse de Ambasada Turciei în reţeaua care ar fi încercat să răstoarne regimul Erdogan.

Ştiri pe aceeaşi temă

Efectele instabilităţii politice din Turcia încep să se facă simţite şi în România. La scurt timp după tentativa de lovitură de stat înăbuşită de regimul Erdogan, ambasadorul Turciei la Bucureşti a făcut o declaraţie prin care a sugerat că Fethullah Gulen, omul pe care puterea de la Ankara îl acuză că s-a aflat în spatele puciului, îşi exercită influenţa şi la noi în ţară: „Acest imam (n.r. – Gulen) are o reţea de 11 şcoli în România. Când vorbeşte cu presa străină transmite mesaje de toleranţă şi de prietenie, dar în limba turcă îşi îndeamnă susţinătorii să fie clandestini, să se ascundă şi să aştepte momentul potrivit, iar atunci când acesta vine să ajungă la cârma instituţiilor”.

„Adevărul“ a mers pe firul acestei declaraţii şi a încercat să desluşească implicaţiile pe care conflictul Erdogan – Gulen le are în România. Lucrurile sunt cu atât mai serioase cu cât cele 11 şcoli invocate de ambasadorul Turciei nu sunt nişte şcoli oarecare. Acestea însumează peste 3.000 de elevi, dintre care marea majoritate sunt români, unii dintre ei fiind elevi de elită care reprezintă România la olimpiadele internaţionale.  

Cele 11 şcoli sunt, de fapt, 10 (una dintre ele, aflată în Timişoara, s-a închis în urmă cu doi ani) şi sunt grupate sub egida „Instituţiei de învăţământ Lumina”. Mucahit Biner, unul dintre oamenii aflaţi în conducerea acestei instituţii, a explicat pentru „Adevărul”: „Declaraţia domnului ambasador ne-a uimit, pentru că noi facem doar educaţie şi nu ne interesează în niciun fel activitatea politică. Ne-au sunat foarte mulţi părinţi care au copii în şcolile noastre şi cu toţii ne-au încurajat. Aceşti oameni sunt alături de noi pentru că ne cunosc şi ştiu ce activitate avem. Noi funcţionăm în România de peste 20 de ani şi respectăm toate legile şi reglementările statului român. În programa de învăţământ pe care o aplicăm nu se vehiculează nicio idee politică sau religioasă”.

Prima şcoală „Lumina“ deschisă în România a fost „Liceul Internaţional de Informatică” înfiinţat în 1994 la Constanţa de către un grup de oameni de afaceri turci. A urmat apoi Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, mai multe şcoli gimnaziale (numite „Spectrum”) şi o universitate („Universitatea Europei de Sud-Est Lumina”).

Mucahit Biner (foto dreapta), director general al „Universităţii Lumina”, admite că toate aceste şcoli au la origine ideologia gulenistă: „Fethullah Gulen este un gânditor care a scris peste 40 de cărţi şi care a spus că toate problemele omenirii pot fi rezolvate prin educaţie. În anii ’80, mai mulţi oameni care au crezut în ideile lui au înfiinţat şcoli particulare în Turcia şi, constatând că funcţionează foarte bine, s-au gândit să deschidă astfel de şcoli şi în alte ţări. În acest moment sunt peste 100 de ţări în care există şcoli Gulen, printre care şi România. Aşadar, mişcarea Gulen este un curent de gândire, nu este o mişcare structurată, cu legături fizice sau ierarhice. Sigur, când mergem în alte ţări vedem ce mai fac alţi oameni care au deschis şcoli urmând această ideologie, facem schimb de experienţă, dar asta nu înseamnă că ţinem o legătură între toate instituţiile sau că formăm o reţea”.

Reprezentanţii regimului Erdogan sunt de altă părere şi merg până la a cataloga mişcarea Gulen drept o organizaţie teroristă. Rugat să-şi nuanţeze declaraţiile făcute imediat după tentativa de lovitură de stat din Turcia, ambasadorul Koray Ertas a declarat pentru „Adevărul”: „Dacă sunt deranjaţi de declaraţiile mele, înseamnă că e o reacţie bazată pe un fel de psihologie a vinei. Eu am spus un lucru care poate fi verificat: fondatorii şi profesorii turci ai acestor şcoli sunt toţi membri ai organizaţiei teroriste conduse de Fethullah Gulen. Asta e tot. Nu intră în atribuţiile mele să verific dacă fac ceva sau nu, dar e clar că sunt fie membri, fie simpatizanţi ai mişcării Gulen. Sigur că atunci când activează în ţări creştine, cum sunt România sau SUA, sunt atenţi să nu răspândească ideologia lor şi copiilor pentru că asta s-ar întoarce împotriva lor. Dar când activează în ţări cu mari comunităţi musulmane, ca de exemplu în Rusia, e altceva. Acolo guvernul le-a închis şcolile, calificând activitatea lor ca şi propagandă islamistă“.

Comunitatea turcă s-a împărţit în două tabere

Cei de la „Lumina” spun că oficialii ambasadei n-au avut mereu aceeaşi poziţie. „Până acum câţiva ani, relaţiile au fost foarte bune. Orice delegaţie care venea din Turcia era adusă de către domnul ambasador la şcolile noastre. Eram daţi exemplu şi eram lăudaţi că reprezentăm foarte bine Turcia”, afirmă Mucahit Biner.

Tot el susţine că lucrurile s-au schimbat începând cu 2013, când guvernul turc condus de Recep Tayyip Erdogan a trecut printr-un mare scandal de corupţie. La vremea aceea, Erdogan a afirmat că întreaga poveste ar fi fost instrumentată din SUA, ţară în care Fethullah Gulen s-a autoexilat în 1999. „Reacţia conducătorilor din Turcia a fost că se încearcă destabilizarea statului de către simpatizanţii lui Gulen. De atunci ambasadorul nu ne-a mai vizitat şi chiar a încercat să împiedice activităţile noastre. Sunt părinţi care ne-au spus că li s-a transmis din partea ambasadei să nu-şi mai aducă copiii la şcolile noastre, iar comunitatea turcă din România s-a împărţit în două tabere. Unii care nu au nimic împotriva noastră şi alţii care cred că şcolile acestea au făcut lovitură de stat în Turcia, ceea ce mi se pare ridicol”, concluzionează Biner.

În comunitatea turcă din România, apele par tot mai agitate. Ieri a avut loc, la Bucureşti, o conferinţă de presă în care o parte a oamenilor de afaceri de etnie turcă din România şi-au manifestat susţinerea faţă de regimul Erdogan. S-a aplaudat şi s-au făcut declaraţii curtenitoare la adresa liderului de la Ankara, iar unii dintre participanţi au anunţat că îşi retrag copiii de la şcolile deţinute de Instituţia de învăţământ Lumina. „Azi-dimineaţă mi-am retras fetiţa de la această şcoală. Fiecare cetăţean turc vrea să-şi trimită copilul la o şcoală care prezintă încredere“, a declarat Nazmi Dogan, preşedintele asociaţiei IMM-urilor turce din România.

În acest climat de incertitudine, unii au ajuns să se teamă. Corespondent al publicaţiei „Zamman” în România înainte ca ziarul să fie confiscat de guvernul turc, jurnalistul Necdet Celic recunoaşte: „De când au început evenimentele în Turcia, eu evit să mă mai întâlnesc cu oameni din comunitatea turcă de aici (n.r.- România). Nu ştiu cu cine vorbesc şi ce vorbesc şi cum conversaţia degenerează, iar eu ajung să fiu acuzat că sunt pucist. Mai mult, mi-e teamă să mă întorc acasă, pentru că nu ştiu când se va termina valul de arestări”.

De la 19 elevi la peste 3.000

Şcolile despre care Ambasada Turciei afirmă că fac parte din reţeaua Gulen sunt instituţii de învăţământ particulare acreditate de statul român. Ele funcţionează pe bază de taxă de şcolarizare şi au fost înfiinţate de un grup de oameni de afaceri de origine turcă. Cu toate că taxele sunt destul de piperate (între 3.000 şi 7.000 de euro pe an), numărul elevilor a crescut de la an la an graţie reputaţiei câştigate în timp.

În special prin Liceul Internaţional de Informatică, “Lumina” a reuşit să atragă elevi de elită care au reprezentat România la olimpiadele internaţionale şi au obţinut zeci de medalii. În 1994, prima şcoală “Lumina” avea 19 elevi, în timp ce astăzi sunt peste 3.000 de elevi care învaţă în cele zece instituţii de învăţământ ale sale. Cei din conducerea instituţiei spun că 85 % din aceşti 3.000 de elevi sunt copii români, iar din cele 600 de cadre didactice 100 sunt turci şi restul autohtoni. Vă prezentăm mai jos lista celor zece şcoli deţinute în România de Instituţia de învăţământ Lumina:

- Liceul Internaţional de Informatică Constanţa  (fondat în 1994)

- Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti    (1995)

- The International School of Bucharest   (1996)

- Şcoala Spectrum Bucureşti    (2003)

- Şcoala Spectrum Constanţa    (2003)

- Grădiniţa Spectrum Bucureşti    (2009)

- Universitatea Europei de Sud-Est Lumina (2009)

- Şcoala Internaţională Spectrum – Cluj (2010)

- Şcoala Internaţională Spectrum – Iaşi (2010)

- Şcoala Internaţională Spectrum – Ploieşti (2010)
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: