VIDEO Cea mai bătrână femeie care a devenit mamă vrea să fie bunică: „Nu e imposibil“

VIDEO Cea mai bătrână femeie care a devenit mamă vrea să fie bunică: „Nu e imposibil“

Eliza şi Adriana Iliescu la aniversarea celor 10 ani pe care fetiţa tocmai i-a împlinit

La aproape 77 de ani, Adriana Iliescu, cea mai vârstnică mamă din România, visează la ziua în care Eliza, fata ei în vârstă de 10 ani, o va face bunică.

Ştiri pe aceeaşi temă

În decembrie 2004, ştirea că o româncă a rămas însărcinată la vârsta de 67 de ani făcea înconjurul lumii. La acea dată, Adriana Iliescu figura în istoria medicinei moderne drept cea mai în vârstă femeie care urma să nască. La 16 ianuarie 2005, ea a adus-o pe lume pe Eliza Maria Bogdana Iliescu şi a intrat în „Cartea Recordurilor“ cu titlul de cea mai bătrână mamă. Au trecut 10 ani de atunci. Eliza e încă un copil, dar Adriana se gândeşte la ziua în care fetiţa se va căsători şi va aduce pe lume, la rândul ei, un copil. În această mică familie de doi membri, totul se învârte în jurul naşterii.

Petrecerea de 10 ani

Ne aflăm într-un fast-food McDonald’s, în cartierul bucureştean Drumul Taberei. Adriana Iliescu ne-a invitat la aniversarea de 10 ani a fiicei ei, Eliza. Au întârziat câteva minute, iar mama şi fiica fug pe scările interioare ale Mc-ului spre locul de serbări pentru copii. Intră în capsula multicoloră în uralele colegilor de clasă ai Elizei. Se dansează pe muzica Shakirei, copiii sparg baloane, părinţii beau bere şi mănâncă hamburgeri, Adriana Iliescu se ocupă de toate. „Meniuri pentru ziarişti!“, strigă şi ne crapă obrazul de ruşine. Intrăm într-o dispută: „Vă rugăm, nu trebuie…“, „Ba trebuie!“. Cu o mână primeşte flori de la un domn, cu alta ţine aparatul foto, cu o ureche ne ascultă pe noi, cu cealaltă e atentă la mascota fast-food-ului care o întreabă ceva despre aducerea tortului. În jurul acestei femei de 77 de ani e o hărmălaie teribilă.

Ideea e că în urmă cu 10 ani, ziariştii români şi străini informau că Adriana Iliescu e o egoistă care vrea un copil ca să se simtă bine. De atunci a trecut un deceniu şi Adriana Iliescu are toate problemele unui părinte de 35 de ani. Şi se descurcă. Poate că nu e prea tare la capitolul tehnică, nu are selfie-steak, se chinuieşte cu un Olympus pe film Agfa, poate că arată şi se îmbracă precum o avangardistă din anii ’30, dar un lucru e sigur: Adriana Iliescu nu e egoistă. La fel ca orice părinte, se luptă să crească un copil, cu toate greutăţile care vin odată cu înaintarea ei în vârstă şi cu transformarea fetiţei într-un om cu personalitate. „Meseria de profesoară m-a pregătit dintotdeauna pentru a avea un copil. Într-un fel, mi s-a schimbat programul cotidian, dar sufleteşte eram pregătită pentru asta“, spune Adriana Iliescu.

Până la 18 ani copilul are nevoie de o strictă îndrumare, după aceea el merge pe făgaşul destinului său. Cine îşi închipuie că părintele mai poate să influenţeze după aceea traiectoria copilului său, se înşală. El poate doar să mai ajute, dar poate şi să împiedice.

Adriana Iliescu, cea mai vârstnică mamă din România

66 de ani şi 230 de zile avea Adriana Iliescu la 16 ianuarie 2005, când a născut, intrând astfel în „Guinness Book“. Recordul ei a fost doborât în 2006, când Carmela Bousada (Spania) a născut gemeni la vârsta de 66 de ani şi 358 de zile.

Lunga istorie a unei naşteri

Adriana Iliescu are un trecut neclar pe care-l rezumă în cuvintele „Am trăit vremuri grele“. S-a căsătorit la 20 de ani şi spune că a rămas însărcinată, dar din cauza unui TBC a pierdut sarcina: „Aveam o rezistenţă slabă a organismului“. Spune că a divorţat devreme fiindcă avea origini nesănătoase, iar soţul ei avea de pierdut în carieră din această cauză. Nu s-a mai recăsătorit, iar timpul a trecut. După 50 de ani şi-a dat seama că toate romanele şi tratatele de literatură română pe care le scrisese în cariera ei academică (a absolvit Filologia) nu-i umpleau golul din apartament. În 1996 a început procedurile de inseminare artificială, după ce a aflat că la Timişoara s-a născut primul copil în urma unei astfel de proceduri. A mers de mai multe ori la Timişoara, la medicul academician Ioan Munteanu. Fără succes, însă.

În 2004 a apelat la Bogdan Marinescu, director, pe atunci, la Maternitatea Giuleşti. Adrianei Iliescu i-au fost implantate ovule donate, după care a urmat procedura de inseminare artificială. Câteva luni mai târziu, ecografiile arătau că Adriana Iliescu este însărcinată cu gemeni. În a 30-a săptămână s-a constatat că unul dintre feţi nu se dezvoltă normal. În cele din urmă, fătul nedezvoltat a murit, iar acest lucru a făcut necesară operaţia de cezariană pentru salvarea fătului viu. Astfel, Eliza a venit pe lume la 33 de săptămâni, cu o lună şi jumătate mai devreme decât ar fi fost normal.

Dezvoltarea în incubator a decurs bine, iar după trei luni de la naştere, Adriana Iliescu şi-a putut lua fetiţa acasă. Din punct de vedere genetic, Eliza nu are nicio legătură cu Adriana Iliescu, întrucât întregul proces a inclus şi implant de ovule. Practic, sexagenara a fost ceea ce în termenii de azi se numeşte “mamă-purtător“. Adriana Iliescu neagă asta şi aduce ca argument faptul că fetiţa îi seamănă.

Eliza dansează, pictează, scrie poezii şi a luat locul doi la un concurs de IT. E un copil remarcabil.

Bogdan Marinescu, medic

„Cazul Adriana Iliescu“ a divizat România

Sarcina Adrianei Iliescu a dat naştere unor ample dezbateri cu privire la moralitatea reproducerii umane asistată medical. La acea dată, România nu făcea parte din Uniunea Europeană, iar astfel de proceduri nu erau reglementate oficial. Astăzi nu ar mai fi posibil un alt caz „Adriana Iliescu“, întrucât legea reproducerii umane asistată medical prevede că transferul de embrioni sau inseminarea gameţilor este permisă la femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani.

În 2005 s-a spus chiar că doctorul Bogdan Marinescu a făcut un experiment medical în afara legii. Ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Mircea Cinteză, le-a recomandat medicilor să nu mai facă astfel de proceduri pe femei care au trecut de vârsta reproducerii naturale. Comisia de Bioetică a Bisericii Ortodoxe Române s-a exprimat împotriva  fertilizării in vitro. Organizaţia „Salvaţi copiii“ a vorbit despre încălcarea dreptului copilului de a creşte într-o familie aptă să-l îngrijească până la majorat. Pe lângă vârsta înaintată, mai era blamat şi faptul că Adriana Iliescu era mamă singură.

În 2005, presa a dezbătut îndelung „cazul Adriana Iliescu“

Cristian Tudor Popescu a exprimat atunci în „Adevărul“ o poziţie tranşantă: „La 67 de ani, doamna Iliescu a născut o orfană. Întrucât nu s-a mulţumit cu o pisică sau cu un câine care să-i umple singurătatea, doamna Iliescu şi-a făcut un copil“. Ministrul Culturii de atunci, Mona Muscă, i-a luat apărarea Adrianei Iliescu: „Părerea mea e că atunci când o mamă e fericită, ceilalţi ar trebui să vorbească în şoaptă“.

Astăzi, doctorul Bogdan Marinescu  (care a şi botezat-o pe Eliza Maria Bodgana) este în continuare mândru de realizarea sa. „Cei care au blamat-o pe Adriana Iliescu ar trebui să se uite acum în oglindă şi să se uite şi la relaţia dintre această mamă şi fiica ei. Eliza dansează, pictează, scrie poezii şi a luat locul doi la un concurs de IT. E un copil remarcabil“, ne-a declarat doctorul Marinescu.


 

Despre moarte şi trecerea timpului

„Problema cu «ce se va întâmpla cu copilul când eu nu voi mai fi»”, spune Adriana Iliescu, “să ştiţi că şi-o pune orice părinte. Nu există o vârstă la care un părinte să nu poată deveni neputincios. Şi la 30 de ani se poate întâmpla, şi la 50. Dar eu cred că responsabilitatea de a avea un copil induce persoanei în cauză o anumită energie care face ca dorinţa şi speranţa de viaţă să fie mai mari“. În această primăvară, Adriana Iliescu împlineşte 77 de ani. Când Eliza va deveni majoră, ea va avea deja 85 de ani. Facem aceste calcule în faţa Adrianei Iliescu, dar ea nu pare deloc impresionată. „O văd pe Eliza căsătorindu-se la 19-20 de ani, o văd având un copil. La mine în familie există longevitate: oameni care au trecut de 90 de ani. Nu mi se pare imposibil să ating vârsta asta. Ţinta mea e să îmi văd nepoţii. Dar suntem la voia Domnului“.

Eliza e un copil timid. Şi băieţii din clasa ei sunt timizi în relaţia cu ea, pentru că e deja foarte frumoasă. În capsula din McDonald’s funcţionează încă grupurile: fetele îşi şoptesc la ureche, băieţii cu hârjonelile lor. Între ei, mici tachinări răutăcioase. Eliza învaţă bine, petrecerea de ziua ei a fost programată mai târziu pentru a putea participa la Olimpiada de matematică. I se adresează mamei ei pe nume, „Adinel“, şi nu dă semne că ar fi complexată de faptul că mama i-ar putea fi bunică. „Nu resimte distanţa de vârstă. Şi nu pare, sau poate că nu spune, să o îngrijoreze lucrul ăsta. Cred că mizează şi ea pe faptul că Dumnezeu ne dă zile. Nimeni nu ştie ce-l aşteaptă. Să ne rugăm şi să aşteptăm în linişte şi cu momente frumoase… să curgă timpul“.

Timpul curge. A venit deja tortul, Eliza suflă în lumânări. Noi ne mâncăm meniurile. Colegii îi urează Elizei „La mulţi ani!“. Beau şampanie pentru copii, iar Adriana încearcă să facă poze. După ce se chinuieşte mult, aparatul declanşează. Va merge să le developeze. Eliza va învăţa că e şi ăsta un mod de a face poze. Cu un trecut sepia ca o poză veche şi cu un prezent multicolor ca o capsulă de la McDonald’s, Eliza va avea, cu siguranţă, un viitor interesant.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările