Valul 4 al pandemiei va ataca în forţă România. Câţi români ar putea fi răpuşi

Imagine: Comisia Europeaană

Valul 4 al pandemiei – generat de tulpina indiană (Delta) – va fi mult mai agresiv decât cele precedente, iar între 50% şi 60% dintre persoanele nevaccinate care au trecut prin boală riscă să se reinfecteze. Calculele arată că cel puţin 130.000 de români riscă să moară în următorul val.

Medicul Valeriu Gheorghiţă, şeful Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), a prezentat ieri ultimele statistici cu privire la numărul de cazuri noi din Marea Britanie, ţară în care majoritatea populaţiei s-a vaccinat, şi a atras atenţia că dacă valul 4 va ataca la fel şi în România, vom ajunge la o situaţie epidemiologică cel puţin îngrijorătoare.

Marea Britanie, unul dintre statele „campioane” la vaccinare, înregistrează cifre-record în ultima lună: infectările zilnice au ajuns de la peste 25.000 (în data de 30 iunie), la 54.379 (în data de 17 iulie). Asta înseamnă că numărul de infectări înregistrat la fiecare 24 de ore s-a dublat faţă de cele de acum două săptămâni.

„Ne uităm şi la ce se întâmplă în Marea Britanie, este un caz la care toată lumea se uită. Dacă vorbim de o creştere importantă a numărului de cazuri – practic, s-a ajuns la 50.000 de cazuri raportate într-o singură zi –, totuşi, comparativ cu valul precedent, doar 10% din cazuri ajung la spital. Comparativ cu mortalitatea înregistrată în valul precedent, în momentul de faţă circa 3,3% este practic procentul celor care îşi pierd viaţa. Deci, mortalitatea este de 30 de ori mai redusă comparativ cu valul precedent – şi asta este datorită vaccinării”, a declarat col.dr. Valeriu Gheorghiţă. Procentul britanicilor imunizaţi complet a ajuns la 53,18%, iar al celor vaccinaţi cu cel puţin o doză, la 68,22%, potrivit OurWordInData.org.

În contrast, România are o acoperire vaccinală de 24,5% cu schema completă şi 25,29% cu cel puţin o doză, potrivit Ghaphs.ro.

CNCAV nu a comunicat, ieri, procentul de imunizare prin vaccin la nivel naţional, ci doar cel de imunizare colectivă.

România: 44% imunizare colectivă, 24% acoperire vaccinală 

„La nivel naţional, ponderea populaţională cu un grad de protecţie faţă de COVID-19 cumulat prin boală şi vaccinare este estimată la circa 44%. Există, evident, diferenţe de la un judeţ la altul. Sunt două judeţe (Cluj şi Ilfov) şi municipiul Bucureşti care au o rată de imunitate de grup de peste 60%. În 11 judeţe există un grad de imunitate de peste 40%, iar în 25 de judeţe, peste 20% din persoane au un grad de imunitate colectivă”, a declarat col.dr. Valeriu Gheorghiţă. 

În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, Bucureştiul a ajuns la 46,7%, iar în 10 judeţe, peste 30% dintre persoane au fost vaccinate. În rest, 25 de judeţe au acoperire vaccinală între 20% şi 25%, iar 7 judeţe au sub 19% persoane vaccinate.

„Valul 4 va fi mult mai agresiv decât valurile de până acum, diferenţele fiind legate de nivelul de imunizare din populaţie. Cu cât numărul, şi procentul, persoanelor vaccinate este mai mare (mă refer îndeosebi la persoane vulnerabile), cu atât consecinţele negative – traduse prin numărul de persoane spitalizate, numărul de persoane admise la terapie intensivă şi numărul de decese – vor fi mai mici. Cu cât numărul de persoane vulnerabile este mai scăzut ca acoperire vaccinală, cu atât riscul de creştere a numărului de persoane spitalizate cu forme severe este mai mare”, a arătat col.dr. Valeriu Gheorghiţă.

Cel mai mare procent de imunizare se înregistrează în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 şi 69 de ani, spune şeful CNCAV: 38%. Pe locul 2 se află grupa de vârstă 50-59 de ani - 35,37%, iar pe locul 3, grupa 70-79 de ani - cu 35,15%. 

„Nu este suficient”, a completat col.dr. Valeriu Gheorghiţă, pe parcursul conferinţei CNCAV, cu referire la imunizarea pe grupe de vârstă.

Cât de periculoasă este tulpina Delta 

Riscul persoanelor nevaccinate de a ajunge la spital în urma infectării cu tulpina Delta este de 2,5 ori mai mare decât era în valurile precedente, avertizează şeful CNCAV.

„Tulpina Delta (n.r. – varianta indiană) este mult mai contagioasă, are o transmitere de la o persoană la alta de două ori mai mare decât tulpina iniţială (n.r. – din Wuhan, China) şi cu 60% mai mare decât tulpina Alfa (n.r. – varianta britanică, responsabilă pentru valul 3). În ceea ce priveşte virulenţa acestei tulpini, se pare că ar creşte riscul de spitalizare de 2,5 ori mai mult decât la celelalte variante virale. Având în vedere că vorbim de o tulpină cu o rată bazală de reporoducere de circa 6-7 (ceea ce înseamnă că un caz pozitiv generează alte 6-7 cazuri secundare) şi care are capacitatea de a eluda parţial răspunsul imun ca urmare a trecerii prin boală, datele din momentul de faţă din India şi Africa de Sud estimează că 50-60% dintre persoanele diagnosticate în momentul de faţă sunt cazuri de reinfecţie. Datele arată că la persoanele care au trecut prin boală activitatea neutralizantă a anticorpilor (măsurată – n.r) la 6 luni în ceea ce priveşte varianta Delta este aproape nedetectabilă, lucru care se corectează prin vaccinare”, a arătat col.dr. Valeriu Gheorghiţă. 

132.000 de români riscă să moară în valul 4 

Numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în România de la începutul pandemiei este de 1.081.773. Procentul românilor nevacccinaţi este de 75,5%, ceea ce, raportat la numărul total al populaţiei rezidente (19,3 milioane conform INS), înseamnă circa 14,5 milioane de români. 

Dacă tulpina Delta este de 2 ori mai infecţioasă decât celelalte variante, rezultă că numărul de infectări din valul 4 ar putea fi de două ori mai mare.

Numai că autorităţile sanitare estimează că numărul real de infectări ar putea fi de 2 ori până la 5 ori mai mare decât cele confirmate oficial, ceea ce înseamnă că, în cel mai bun scenariu, în valul 4 am putea asista la 4 milioane de infectări. 

Dacă statisticile din Marea Britanie se aplică în România, la o mortalitate de 3,3%, înseamnă că în valul 4 numărul românilor care riscă să îşi pierdă viaţa e de 132.000 (n.r. – 3,3% din 4 milioane), de patru ori mai mulţi decât bilanţul total al deceselor. De la începutul pandemiei până în prezent, 34.258 de români au murit după ce s-au infectat cu virusul SARS-CoV-2.

Care este eficienţa exactă a vaccinurilor anti-COVID 

Un studiu efectuat de Serviciul de Sănătate Publică din Marea Britanie – în care au fost monitorizaţi pacienţi din 700 de cabinete de medicină de familie – arată exact care este eficienţa vaccinării cu schema completă în rândul grupelor de risc. 

Eficienţa împotriva COVID-19 în cadrul grupelor de risc este între 30% şi 60% după doza 1, indiferent de tipul de vaccin. Excepţie fiind grupa de imunocompromişi, unde procentul de eficienţă este de 4%. Pentru ambele vaccinuri, eficienţa creşte considerabil după doza 2. În cazul grupului de imunocompromişi, creşte la 74%.

Eficienţa generală a serurilor anti-COVID de la Pfizer/BioNTech şi AstaZeneca/Oxford pentru grupa de vârstă 16-64 de ani este de circa 84,3%. 

Eficienţa vaccinurilor este de 87,8 % pentru cei cu afecţiuni cardiace, 81,8% pentru cei cu diabet, 86,3% pentru cei cu obezitate morbidă, 84,7% pentru cei cu afecţiuni hepatice şi 87,6% pentru cei cu afecţiuni respiratorii cronice.

Vaccinarea  nu înseamnă că nu ne putem infecta 

Şeful CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a făcut precizări, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, legate de ce înseamnă de eficienţa serurilor anti-COVID. 

„Trebuie să ne gândim ce înseamnă eficienţă. Aici nu s-a explicat sau nu s-a înţeles suficient de bine. Eficienţă – pentru noi, din punct de vedere medical – înseamnă să eviţi pe cât de mult posibil apariţia formelor grave de îmbolnăvire, prevenirea spitalizărilor şi decesele. Faptul că o persoană vaccinată poate să facă infecţie cu SARS-CoV-2 asimptomatică sau o formă uşoară nu înseamnă ineficienţa vaccinurilor. Tocmai de aceea, pentru noi este foarte important să ne uităm la reducerea riscului de deces, la reducerera riscului de spitalizare. Acestea sunt lucrurile importante. Dacă COVID-19 ar fi fost o infecţie asimptomatică sau o infecţie uşoară, care nu dădea decese şi care nu colmata sistemele medicale, nu era nicio problemă. Sunt multe infecţii care rămân asimptomatice, pe care oamenii nu le ştiu”, a declarat col.dr. Valeriu Gheorghiţă. 

Studiul se bazează pe un număr de 5.642.687 de persoane vaccinate cu schemă completă, din care 1.054.510 persoane din grupe de risc şi 1.276.517 persoane cu vârste de 65 de ani şi mai mari de 65 de ani.

„În perioada aprilie-mai, media cazurilor a fost de 2.400 de cazuri noi/zi. În iunie au fost înregistrate 10.468 de cazuri/zi şi în ultima săptămână din iulie - 45.159 cazuri noi/zi.Cu toate că numărul de cazuri noi/zi a crescut mult, magnitudinea este la 2/3 din valul anterior, dar decesele sunt la 1/30 din valul anterior. În Marea Britanie, vârstnicii sunt vaccinaţi în proporţie de peste 85-90%, compartiv cu procentul de acoperire vaccinală din România, care la aceste grupe de vârstă, 60-80 de ani şi peste, este în jur de 30%”, potrivit Ro-Vaccinare, pagina de Facebook a CNCAV.

Premierul a anunţat noi relaxări de la 1 august  

Cu toate acestea, premierul Florin Cîţu a anunţat că de la 1 august vor fi noi relaxări legate de pandemie, unele care vizează în special evenimentele care au loc în aer liber.

„Relaxări, nu restricţii. Nu scăpăm de mască la interior, deocamdată. Sunt relaxări mai mult pentru evenimente în spaţiu în aer liber, cu un număr mai mare de participanţi. Ora nu se schimbă, rămâne tot ora 2 noaptea. Nu sunt foarte multe relaxări. Aşa cum arată acum situaţia, mergem cu ce avem, cu excepţia evenimentelor. Suntem încă într-o situaţie foarte bună. Avem şi condiţii la intrarea în ţară pe care nu le modificăm. Suntem precauţi. Singura pregătire pentru valul 4 este vaccinarea. Rămân vaccinuri şi pentru a treia doză. Aşteptăm decizia, dar specialiştii se îndreaptă spre acest lucru. Ei ne vor spune că trebuie administrată. Aşa arată direcţia în care merg discuţiile”, a afirmat Florin Cîţu, ieri, la Parlament.