Valentina e de fapt Vasilica şi plagiatul nu se pune

Presa a scris despre ultimul plagiat descoperit în rândurile mai marilor acestei ţări în acelaşi registru în care aceasta a reuşit să facă de râs ditamai Ministerul Educaţiei Naţionale. Adică a fost identificat plagiatul, au fost dezvăluite probele, s-au tras concluziile, dar s-a greşit numele autoarei.

Ca o simplă curiozitate am căutat, pe pagina Ministerului Educaţiei, mai multe date despre doamna secretar de stat şi m-am lovit de o problemă simplă. Pe doamna secretar de stat, care se pretinde lector când de fapt este o simplă doctorandă, o cheamă VASILICA nu VALENTINA cum titrează, la unison, toată presa românească. Drept urmare titlurile vor trebui schimbate, abordările nuanţate şi concluziile retuşate.

Nu mai este atât de grav faptul că a plagiat o lucrare de master deoarece regăsim numele domniei sale în lista întocmită de Andrei Pleşu când a realizat o scurtă enumerare a numelor mici ale aleşilor noştri în articolul “Despre nume şi demnităţi”.

Doamna profesor face parte din pleiada de Gigei şi Vasilici care ne conduc cu mână de fier şi nu au timp să-şi realizeze singuri lucrările ştiinţifice, deoarece principala lor ocupaţie este să conducă ţara.

Acest tip de conducători luminaţi au nevoie de diplome şi de recunoaştere academică la cel mai înalt nivel pentru a putea demonstra românilor că sunt undeva deasupra lor. Totul ţine de imagine şi în niciun caz de educaţie.

Ceea ce mă surprinde la acestă speţă nu este plagiatul în sine, din păcate la noi se poartă şi se acceptă, ci momentul în care a fost făcut. Proaspăt numită secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, doamna Vasilica a ales să plagieze. Funcţia nu numai că nu a responsabilizat-o în niciun fel, dar i-a deschis oportunitatea de a realiza un furt intelectual. Ştia foarte bine că niciun profesor nu se va pune contra unui secretar de stat şi sistemul o va proteja deoarece ea se află în vârful piramidei acestui sistem.

Ce a uitat doamna Vasilica Ştefania Duminică? Că nu toţi profesorii sunt Vasilici, Gigei sau parveniţi intelectual. Unii au mai şi muncit să-şi facă tezele de master şi de doctorat, s-au chinuit cu salarii de mizerie şi au aratat respect meseriei pe care şi-au ales-o. Probabil lucrarea domniei sale a picat pe mâna unui asemenea profesor care a decis că e momentul să rupă tăcerea.

Faptul că nu şi-a dat demisia sau ca nu a fost demisă în secunda doi după dezvaluirea furtului intelectual ne arată respectul pe care mai marii Educaţiei îl au pentru sistemul educaţional românesc. Vor face o comisie care va decide daca a fost sau nu plagiat? Păi sigur că nu a fost plagiat. Plagierea presupune un pic de efort intelectual  şi de timp irosit. Copierea e cu totul altceva.

Aşa că, după cum spuneam, Valentina e de fapt Vasilica şi, prin urmare, plagiatul nu se pune!