Vă mai amintiţi de...Paul Zarifopol

Vă mai amintiţi de...Paul Zarifopol

Vă mai amintiţi de...Paul Zarifopol

În afara cercului specialiştilor, numele acestui istoric şi critic literar de la începutul secolului XX este aproape necunoscut. Născut în 1874 la Iaşi, într-o familie de greci, înrudită cu aceea a poetului Dimitrie Anghel, Zarifopol urmează liceul şi Facultatea de Litere din oraşul natal. În 1900 pleacă în Germania, la Leipzig.


Susţine un doctorat în filologie romanică la Universitatea din Halle. Rămâne la Leipzig timp de 15 ani. În această perioadă îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale, căruia îi preţuieşte, cu argumentele exegetului în critica literară, dramaturgia. Şi tot la Leipzig, debutează în 1908 în presa literară, cu un articol despre  Gustave Flaubert.

Publicist, moralist, eseist politic, Paul Zarifopol dezvoltă în critica literară doctrina autonomiei artei, pe linia deschisă la noi de Titu Maiorescu. Diferenţa, dată de epocă şi de orientarea filosofică, stă în substratul bergsonian al esteticii lui Zarifopol şi în influenţa freudismului în analiza eului artistic.

Primul volum publicat în ţară are un titlu polemic, prevestind forţa ironică a criticului şi a moralistului: „Din registrul ideilor gingaşe“. Este un grupaj de eseuri referitoare la tipologia umană din România acelei vremi, dar şi la criza politică, la tendinţa către dictatură.

Urmează încă trei cărţi: „Artişti şi idei literare române“ (1930), „Încercări de precizie literară“ (1931) şi „Pentru arta literară“ (1934).În afara volumelor, Paul Zarifopol a scris într-o seamă de reviste ale timpului, cum ar fi „Cronica“ înfiinţată de Tudor Arghezi, „Viaţa românească“, „Revista vremii“, „Cuvântul liber“, „Flacăra“, „Adevărul“, „Convorbiri literare“. În ultimul an de viaţă a devenit directorul prestigioasei publicaţii „Revista Fundaţiilor Regale Carol al II-lea“.

Stilul său caustic, marea capacitate de mobilitate intelectuală, închegarea unui sistem critic, de multe ori atacat şi în perioada interbelică, şi după război, şi în zilele noastre îl recomandă drept unul dintre cei mai interesanţi comentatori ai literaturii şi culturii româneşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: