UPDATE Unde au dus tăierile agresive de păduri: Munţii noştri care au avut păduri nu mai au păduri şi s-au transformat în nişte „autostrăzi”. Poziţia Romsilva

UPDATE Unde au dus tăierile agresive de păduri: Munţii noştri care au avut păduri nu mai au păduri şi s-au transformat în nişte „autostrăzi”. Poziţia Romsilva

FOTO Adevarul

Tăierile agresive de păduri, lipsa de viziune şi indiferenţa autorităţilor sunt doar câteva dintre motivele pentru care inundaţiile din România fac pagube tot mai mari de la an la an.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ciuda faptului că viiturile lasă mii de oameni fără un acoperiş deasupra capului, guvernul preferă să plătească daunele celor păgubiţi şi nu să ia măsuri concrete şi să facă investiţii acolo unde este necesar: în zonele vulnerabile, expuse la inundaţii. 
 
„Statul român, care deţine 49% din suprafaţa de teren forestier, nu a fost capabil să ajungă să facă în aşa fel încât rata împăduririlor să fie egală cu rata tăierilor care sunt făcute în proprietăţile de stat. În zona privată, efectele sunt şi mai dezastruoase pentru că sunt tăieri agresive care au fost făcute în mare parte nelegal, iar proprietarul, fiind deja păgubit, nu mai are niciun interes să investească şi să replanteze pădurea. Dar tăierile agresive de păduri sunt doar un prim motiv pentru care avem astfel de inundaţii“, a declarat, pentru „Adevărul“, Andrei Ciurcanu, investigator al organizaţiei ecologiste Agent Green. 
 
Despăgubiri de milioane de euro plătite de statul român
 
Acesta susţine că deşi România se tot confruntă cu inundaţii ale căror pagube cresc de la an la an, autorităţile nu iau măsuri şi nu investesc deloc în prevenţie. Dimpotrivă, în fiecare an când sunt viituri, guvernanţii par să fie luaţi prin surprindere, lăsând problemele să treneze ani în şir. 
 
„Un al doilea motiv pentru care avem inundaţii e faptul că foarte multe cursuri de apă nu au fost corectate, nu au fost îndiguite sau nu au fost îndiguite corect. Mare parte din apa care a intrat în casele oamenilor şi a distrus şosele, căi ferate, poduri, trebuia să rămână în sol, însă nu mai rămâne acolo din cauză că nu mai sunt arbori care să o absoarbă. Munţii noştri care au avut păduri nu mai au păduri şi s-au transformat în nişte <autostrăzi>. E clar că, în ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere din România, ar trebui să fie stabilit un program pentru zonele vulnerabile, unde cad cantităţi foarte mari de apă şi în care trebuie să fie făcute investiţii: să se facă replantări, să se găsească soluţii din punct de vedere silvicultural, să se găsească soluţii din punct de vedere structural. Stăm şi ne uităm cum sunt distruse sute de case, vorbim de milioane de euro care sunt plătite cu titlul de despăgubiri de către statul român. Şi asta se întâmplă an de an după inundaţii“, a completat Andrei Ciurcanu. 
 
Tăierile ilegale de păduri din Europa, sancţionate aspru
 
Spre exemplu, podul feroviar de peste Argeş, de lângă localitatea Grădiştea, care s-a prăbuşit din cauza unor inundaţii în 2005, ar putea fi inaugurat abia în 2020. Specialiştii se tem că aceeaşi soartă o va avea şi podul de cale ferată dărâmat de viituri în localitatea braşoveană Budila. 
 
„99% din oamenii care suferă acum, suferă din cauza ticăloşiei, ipocriziei şi a lipsei de profesionalism a acelui 1%. Adică suferă din cauza «băieţilor deştepţi» care s-au îmbogăţit din tăieri ilegale de păduri. Tot în acel procent de 1% îi avem pe cei care au ocupat diferite poziţii în instituţii ale statului, dar care nu au fost în stare să facă nişte proiecte viabile, care să fie transmise de la o guvernare la alta. E nevoie de un plan bine pus la punct, care să fie urmat pas cu pas şi care să fie implementat. Nicio altă ţară din Europa nu arată atât de dezastruos cum arată România în ceea ce priveşte managementul pădurilor“, a spus Ciurcanu, adăugând că în străinătate tăierile ilegale de păduri sunt rapid şi aspru sancţionate. 
 
Poziţia Romsilva
 
De cealaltă parte, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, arată că administrează 3,14 milioane hectare păduri de stat, mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită a ţării, într-un punct de vedere transmis ziarului „Adevărul”. Potrivit sursei citate, „în ultimii cinci ani, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 82.641 de hectare păduri de stat, din care 31.776 de hectare prin împăduriri, restul de 50.865 de hectare fiind regenerări naturale. În plus, Romsilva a efectuat lucrări de completări în plantaţii pe alte 18.950 de hectare”
 
„Romsilva a plantat, în pădurile de stat administrate, în ultimii cinci ani, 187,1 milioane de puieţi forestieri, cu o investiţie de 249 milioane de lei.În campania de împăduriri din această primăvară, Romsilva a regenerat 10.433 de hectare, din care 3.531 de hectare prin împăduriri, plantând peste 22 de milioane de puieţi forestieri, cu o investiţie de 35,9 milioane de lei”, notează sursa citată.
 
În ce priveşte corectarea cursurilor de apă, „precizăm că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are, în lucru, în acest moment, 24 de lucrări de corectare a torenţilor, cu o lungime a reţelei torenţiale corectată de 62 de kilometri, cu o investiţie de 5,3 milioane de lei. Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a realizat, în ultimii şapte ani, 53 de lucrări de corectare a torenţilor, cu o lungime a reţelei torenţiale corectată de 139,8 kilometri”, completează sursa citată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările