Un nou 10 august: (re)aprindem lumina

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cei care au aprins lumina
Cei care au aprins lumina

9 români pe oră. 200 de români în fiecare zi. 80.000 de români pe an pleacă din ţară. Aşa am început un clip video de un minut în iunie 2018, în Aeroportul Otopeni. Un video care a ajuns la peste 3,5 milioane de români, cu zeci de mii de share-uri şi comentarii.

Mi-am amintit atunci că am fost întrebat când m-am întors în România dacă am venit să sting lumina. Răspunsul meu a fost şi este: nu, am venit să o aprind. V-am spus atunci şi vă spun şi acum: veniţi acasă, dragi români de pretutindeni. România are nevoie de voi, noi toţi avem nevoie de voi. Veniţi aici nu pentru a stinge lumina, ci pentru a o aprinde - împreună.

Câteva lucruri s-au schimbat de acum un an. Au apărut statistici noi. Nu sunt 9 români pe oră, sunt 20. Nu sunt 200 de români pe zi, sunt peste 750. Nu sunt 80.000 de români pe an, sunt 200.000. Nu „dispare” un Piatra Neamţ de pe harta României în fiecare an, dispare mai mult de-un Piteşti. Un alt lucru care s-a schimbat în ultimul an este că marele bau-bau, conducătorul suprem al PSD şi-al României, e la puşcărie. Nu puţini au spus că începutul sfârşitului pentru cel care s-a crezut zeu a fost chiar 10 august.

Anumite lucruri sunt însă la fel sau au mers din rău în mai rău. Motivele românilor care pleacă sunt aceleaşi: lipsa oportunităţilor, sistemul de sănătate făcut praf, şcolile care produc 40% analfabeţi funcţionali (date oficiale aici). Lipsa de speranţă şi de încredere într-un viitor, având în vedere că prezentul e monopolizat de impostori şi de interlopi. 

Sistemul e acelaşi de acum un an. Problema n-a fost Dragnea, ci PSD-ul şi sistemul ticălos său de pomeni electorale şi cumetrii, de incompetenţă şi hoţie. El continuă cu brio sub actuala guvernare. Aşa cum în 1989 trebuia să fi dat jos comunismul, nu doar pe Ceauşescu. Sistemul comunist s-a regenerat şi se reinventează şi astăzi, cu toată pleiada lui de impostori, de indivizi fără scrupule, pe care nu-i recomandă decât greţoasa abilitate de a proslăvi „tătuci” care le mai aruncă, din când în când, câteva firmituri. Multe dintre lucrurile de bun simţ pe care românii le-au cerut pe 10 august (şi nu numai) au rămas fără răspuns.

Diaspora revine acasă pe #10august. Pentru că suntem o singură Românie şi doar aici e acasă. Pentru că în ţara asta plâng zeci de mii de case părăsite. Plâng bătrâni de care nu mai poate avea nimeni grijă, pentru că nepoţii şi copiii lor au fost forţaţi să-şi caute o pâine departe de casă. Şi plâng peste 250.000 de copii care cresc cu un dor infinit faţă de părinţii lor plecaţi la muncă în străinătate.

Şi mai e un motiv pentru care diaspora revine acasă pe 10 august. La aproape un an de atunci, nu ni s-a făcut încă dreptate. Chiar dacă un individ sau altul e la închisoare, la butoane au rămas locotenenţii lor. Ministrul de interne, responsabil pentru violenţele împotriva propriului popor din 10 august, e în funcţie şi azi. Ministrul de externe, responsabil pentru umilirea diasporei în 2014 şi în 2019, e şi el pe poziţie. Aşa ceva nu poate fi tolerat într-o ţară normală, aşa cum vrem să redevenim.

Suntem o singură Românie şi doar aici e acasă, indiferent câţi kilometri ne despart.

Aşa nu se mai poate. Cu toţii simţim asta. Ne-a ajuns cuţitul la os. Suntem suparăţi, suntem exasperaţi de toate deciziile proaste, de hoţiile lor, de minciunile lor şi de batjocura lor. Furia nu trebuie să devină însă violenţă, ci implicare tot mai mare în soarta României.

Desigur, unii i-au criticat pe cei care pleacă. Alţii le-au plâns de milă. Alţii i-au judecat şi condamnat fără drept de apel. Dar, de fiecare data când au avut ocazia, romanii alungaţi din ţara lor de incompetenţă, proastă guvernare şi lipsa şanselor la o viaţă decentă au demonstrat ca iubesc România necondiţionat şi sincer, chiar şi atunci când cei care conduc vremelnic România i-au aşteptat cu bâte, tunuri cu apă şi gaze lacrimogene. Au demonstrat, cu infinită înţelepciune şi răbdare, că sufletul lor e încă aici şi că îşi doresc să aibă la ce se întoarce...definitiv.

Chiar dacă pare că suntem mai săraci cu fiecare roman care pleacă, în realitate ei fac România mai bogată. Şi nu ma refer la banii pe care îi trimit în ţară, deşi ani la rândul sunt cel mai mare investitor „străin” în România. Mă refer la patriotismul, dragostea de ţară şi energia pe care ni le transmit de fiecare dată când au ocazia. 

De câte ori nu ne-au dat lacrimile văzându-i în tribune, aplaudând-o la scenă deschisă pe campioana noastră, Simona Halep? Sau la meciurile echipei de handbal feminin a României? Sau zilele acestea, pe stadioanele din Italia şi San Marino, cu prilejul campionatului european de tineret, unde Mirel Rădoi şi trupa lui fac minuni? O mare galbenă de oameni minunaţi, care poartă cu mândrie şi cu dor tricolorul, pe care l-am serbat chiar ieri. 

Românii din diaspora sunt cei care au stat ore în sir la coadă ca să voteze, în ploaie şi în vânt, fără apă sau mâncare, fără să se gândească vreo secundă să renunţe. Nu o dată, ci de două ori în 2014 şi din nou în mai 2019. Pentru ca au înţeles ca democraţia vine la pachet cu responsabilităţi, nu doar cu drepturi, şi pentru ca nu pot asista pasivi cum o gaşcă de penali îşi bate joc de ţara lor.

Românii de pretutindeni sunt cei care au scris istorie pe 10 august 2018, când au venit în număr impresionant la Bucureşti. Şi care vor veni şi pe 10 august 2019 să se manifeste paşnic şi civilizat pentru democraţie şi libertate, care nu pot exista sub o guvernare coruptă şi incompetentă. 

Cu voi, dragi români minunaţi de pretutindeni, România e bogată mereu. Chiar şi atunci când guvernanţii forţează ordonanţe de urgenţă care ne duc spre faliment, când trec legi complet lipsite de discernământ (de domeniul psihiatric, în cuvintele lui Vlad Petreanu) sau când se împrumută pe zeci de ani ca să plătească pomeni electorale şi un aparat bugetar enorm, aducător de voturi. Cu voi România e bogată pentru că voi, împreună cu românii de acasă, sunteţi şansa acestei ţări de a se vindeca. 

Mesajul meu e simplu: nu vă lăsaţi descurajaţi, nu renunţaţi la luptă şi la România, oricât de mult vă doare ce se întâmplă aici. Aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, vom asista din nou la un asalt împotriva voastră, împins pe aceleaşi canale de propagandă şi de aceiaşi bieţi „gornişti” care şi-au vândut principiile şi sufletul stăpânilor lor politici, pe o pungă de arginţi. Ei şi alţii ca ei, însă asta nu-i nimic nou sub soare. Sunt figuri cunoscute şi obosite de şantajişti alcoolici sau turnători demonstraţi la Securitate. 

Aceeaşi armată de propagandă activată pentru 10 august 2018 va spune din nou că românii din diaspora nu sunt bineveniţi acasă. Că n-aţi mâncat salam cu soia. Că nu aveţi niciun drept să vă daţi cu părerea despre ce se întâmplă în România. Că sunteţi cu statul paralel, că sunteţi securişti, sorosisti şi reptilieni. După mintea unora, voi, românii din diaspora, sunteţi buni doar să staţi în tribună şi să susţineţi echipa României, dar când e vorba de cum e condusă ţara...„ciocu’ mic” şi „mai bine rămâneţi acolo”.

Să nu uităm nicio secundă că în faţa pericolului capturării ţării noastre de către rămăşitele comunismului, a propagandei pe care o parte din presă o duce încă, a îngenuncherii în faţa imposturii şi prostiei, suntem datori să luptăm, cu armele legitime pe care democraţia câştigată cu sânge ni le oferă: cu vot, cu protest paşnic, cu implicare civică şi politică.  

România e a noastră, a românilor de pretutindeni. Haideţi acasă. Haideţi acasă pe 10 august, să refacem cel mai frumos moment de unitate românească din istoria recentă. Haideţi la vot. Haideţi înapoi pentru a putea duce România înainte.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite