Un mit spulberat: efectele secundare la vaccin nu înseamnă că imunizarea dă sau nu rezultate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Orice vaccin administrat poate avea şi efecte secundare, cele mai multe minore
Orice vaccin administrat poate avea şi efecte secundare, cele mai multe minore

Orice vaccin administrat poate avea şi efecte secundare. Lipsa acestor efecte secundare înseamnă însă că am făcut vaccinul degeaba? Nicidecum, susţin aceiaşi specialişti. Vaccinul funcţionează, doar corpul reacţionează diferit.

Durere, umflare la locul inoculării, oboseală, dureri de cap şi musculare, frisoane sau febră. Acestea sunt printre cele mai frecvente efecte secundare pe care le au vaccinurile anti-COVID, şi nu doar ele, şi apar la mai mult de o persoană din zece vaccinate. 

Specialiştii dau asigurări că apariţia acestor reacţii adverse reprezintă modul de manifestare a organismului în faţa vaccinului, cu alte cuvinte, că serul funcţionează. Organismul este stimulat să producă anticorpii care ne protejează împotriva infecţiei. 

În România, până acum, au fost raportate mai mult de 14.200 de reacţii adverse, cele mai multe de nivel general, din peste 5 milioane de doze administrate. Nu toţi cei vaccinaţi ajung să se confrunte cu astfel de probleme. Explicaţia este că fiecare organism se comportă diferit.  

Răspuns imunitar în două etape

Potrivit site-ului The Conversation, testele clinice făcute pe serul Pfizer arată că jumătate din persoanele imunizate nu au avut nicio reacţie secundară după inoculare, dar 90% din ele au dezvoltat imunitate împotriva SARS-CoV-2. Iar în cazul vaccinului Moderna, se arată că, în vreme ce efectele secundare pot să apară la un om din zece, vaccinul îi protejează pe 95% din cei care îl fac.

Oamenii de ştiinţă au explicat că majoritatea vaccinurilor împotriva COVID folosesc proteina Spike – o proteină aflată pe suprafaţa coronavirusului, pentru a mima infecţia naturală şi a declanşa răspunsul imunitar al organismului. 

Acest răspuns vine în două etape: partea răspunsului imunitar cunoscută ca imunitate înnăscută reacţionează aproape imediat la proteina Spike şi lansează un atac împotriva ei, declanşând o inflamaţie, ale cărei principale semne sunt febra şi durerea. Aşadar, imunitatea înnăscută este cea care cauzează efectele secundare cele mai frecvente, care apar la o zi sau două după inoculare. 

Însă, imunitatea de lungă durată care este scopul oricărei vaccinări, se obţine prin activarea celei de-a doua părţi a sistemului – aşa-numita imunitate adaptativă. Acest al doilea etaj al imunizării este declanşat de primul şi are drept consecinţă generarea de celule T şi anticorpi capabili să protejeze în cazul unei eventuale expuneri la virus. 

Imunitatea adaptativă nu poate declanşa o inflamaţie, dar se pare că poate contribui semnificativ la acest lucru. La unii oameni, inflamaţia declanşată de sistemul imunitar înnăscut împreună cu cel adaptiv este exagerată şi se manifestă ca un efect advers. La alţii, deşi răspunsul imun există, nu este la un nivel atât de ridicat încât să provoace efecte secundare semnificative. În ambele cazuri, imunitatea împotriva virusului este stabilită.

Cum se explică răspunsul imunitar diferit

Specialiştii au observat că persoanele trecute de 65 de ani suferă mai puţine efecte secundare la vaccinare comparativ cu celelalte. Una dintre explicaţii ar putea fi aceea că sistemul imunitar al unei persoane în vârstă se află în declin. Cu toate că aceasta înseamnă un nivel mai scăzut de anticorpi, ele pot avea totuşi imunitate împotriva virusului.

De asemenea, sexul poate avea un rol în apariţia efectelor secundare. O cercetare americană arată că 79% din reacţiile postvaccin au fost raportate la femei. Se pare că acest lucru poate avea legătură cu testosteronul care are capacitatea de a calma inflamaţiile şi, deci, şi efectele secundare asociate. Cum bărbaţii au mai mult testosteron decât femeile, aceasta ar putea fi una dintre explicaţiile pentru care la bărbaţi efectele secundare raportate sunt mai puţine. 

Totodată, persoanele care suferă de boli inflamatorii cronice, precum artrita reumatoidă, boli inflamatorii intestinale şi scleroză multiplă, şi care sunt pe medicamente imunosupresive, pentru a controla simptomele, pot dezvolta mai puţine efecte secundare, datorită unei reacţii inflamatorii mai scăzute.

Cu toate că răspunsul imunitar este mai puţin evident la unele persoane, nu înseamnă că el nu există. O cercetare din 2020, care a comparat nivelurile de anticorpi la persoane care urmau tratament imunosupresiv cu cele ale persoanelor care nu urmau astfel de tratament, a stabilit că persoanele pe imunosupresive produc un nivel mai scăzut de anticorpi, dar niciuna nu era lipsită de anticorpi împotriva virusului.

În concluzie, efectele secundare ale vaccinului nu ar trebui privite ca o măsură a eficienţei vaccinului. Cei mai mulţi oameni capătă imunitate împotriva coronavirusului prin vaccinare, indiferent de prezenţa, absenţa sau intensitatea efectelor secundare.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite