Un liberal vrea să interzică vânzarea de tutun pentru persoanele născute după 2017

Deputatul PNL, Horia Cristian, vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate, vrea să interzică vânzarea de tutun persoanelor care se nasc după 1 ianuarie 2017. Concret, parlamentarul, medic de profesie, a depus un proiect în acest sens, proiect care modifică legea nr. 349/2002, privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cea prin care anul trecut a fost interzis fumatul în spaţiile publice.

„Fumatul şi consumul de tutun, sub orice formă, reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice „profit” generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun”, se arată în expunerea de motive a parlamentarului.

Proiectul vine în contextul în care Ministerul Sănătăţii şi autorităţile române şi-au asumat o ţinţă: aceea ca până în 2035 România să fie o ţară liberă de tutun. „Aceasta nu se poate realiza prin interzicerea fumatului ci prin determinarea tinerilor să nu înceapă să fumeze”, notează PNL-istul.

„Vânzarea de tutun persoanelor sub 18 ani este deja interzisă şi dorim ca această lege să împiedice tinerii născuţi după 1 ianuarie 2017 să poată cumpăra tutun când au ajuns la vârsta de 18 ani şi mai apoi”, afirmă vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.

Potrivit acestuia, chiar dacă interzicerea fumatului în spaţiile publice a fost un pas extrem de important care a vizat protecţia nefumătorilor, „nu putem duce interdicţiile mai departe şi nu trebuie să incriminăm mai mult fumatul în sine”.

Ce conţine strategia antifumat

Prin strategia asumată până în 2035, România doreşte să se alinieze altor ţări europene, precum Franţa, Danemarca sau Irlanda, care şi-au propus obiective similare.

„Unicitatea acestei strategii stă în faptul că ea nu va avea efecte într-un an, doi, ci e gândită pe o perioadă îndelungată. Ea cuprinde acţiuni prin care ne dorim să reducem consumul de tutun din România. Cu toţii ştim care sunt efectele dezastruoase ale acestuia, avem anual 42.000 de decese favorizate de fumat. Bolile cardiovasculare şi bolile pulmonare ucid pe capete”, a explicat doctorul Magda Ciobanu, coordonatorul programului naţional Stop Fumat.

Trei direcţii majore urmează strategia lansată la Palatul Cotroceni, principala fiind componenta de prevenţie. „Un copil nu trebuie să se apuce de fumat, el trebuie să facă o alegere informată. Oamenii nu se nasc fumători, motiv pentru care trebuie să facem ceva ca femeia gravidă să nu fie expusă la fumatul pasiv şi nici să fumeze. Copiii trebuie şi ei protejaţi de celebrele domnişoare care dau pachete de ţigări gratuite celor care par să aibă 18 ani. Dar, problema este că ele nu pot verifica vârsta copiilor şi îi expun pe aceştia la tutun. Mulţi copii din România primesc ţigări gratuite”, a completat medicul pneumolog.

Partea de prevenţie nu li se adresează însă doar copiilor, ci şi adulţilor, care sunt consideraţi modele pentru proprii copii. „Ei trebuie încurajaţi să renunţe la fumat. Ca adolescenţii să nu fumeze, este important ca nici părinţii să nu facă aceste gesturi. Dacă li se induce ideea că fumatul îi calmează sau că îi relaxează, vor încerca să consume tutun. Tocmai din acest motiv, strategia cuprinde inclusiv modificări ale legislaţiei, care să interzică publicitatea la ţigări, mergând pe acţiuni care să se facă susţinut în şcoli, prin parteneriate încheiate cu inspectoratele şcolare”, a mai spus coordonatorul programului Stop Fumat.

Ce boli favorizează fumatul la adolescenţi

O altă problemă, în opinia specialiştilor, e faptul că opţionalul de educaţie pentru sănătate a fost ales de doar 6% din elevi. „Dacă un copil din 100 fumează, e un motiv de îngrijorare pentru noi. Copilul este cu totul altă specie faţă de adult. Pe ei fumatul activ nu îi omoară, dar fumatul pasiv în cazul lor poate favoriza boli cum sunt astmul. În schimb, li se crează dependenţa de nicotină de la vârste foarte fragede, se activează mai repede decât la adulţi”, a completat Ciobanu.

Directiva europeană antifumat, în curs de transpunere în legislaţia românească, îi vizează tot pe copii, apreciază şi profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP). Modificările pe care Comisia de Sănătate din Senat vrea să le aducă legislaţiei antifumat vor anula beneficiile asupra fumătorului pasiv şi asupra celor activi care doresc să renunţe la acest viciu. „Această lege este foarte bună şi trebuie apărată, pentru că orice ciuntire a ei va anula efectele şi beneficiile asupra fumătorului pasiv şi uneori şi asupra fumătorului activ, care în multe situaţii, sub efectul aceste ilegi, se gândeşte să se lase de fumat”, a explicat profesorul Mihălţan.

Voiculescu: „E un atentat la sănătatea populaţiei”

La rândul său, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, prezent la evenimentul de lansare al strategiei, le-a transmis parlamentarilor din Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, să modifice prevederile Legii antifumat aşa cum au fost adoptate în Senat, pe motiv că ele permit, din nou, fumatul în spaţiile publice. Concret, prin aceste modificări propuse de Senat, spaţiul public închis este redefinit ca „spaţiu încadrat de jur împrejur de pereţi”. De asemenea, fumatul va fi permis şi în spitalele de psihiatrie, după ce managerii mai multor unităţi au reclamat că pacienţii devin agresivi atunci când nu pot fuma.

„Este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi. Avem o responsabilitate, în special faţă de tinerii şi copiii României şi trebuie să ne-o asumăm, altfel eu unul nu înţeleg care este menirea noastră în funcţii de decizie”, a spus, joi, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

În ceea ce priveşte controversatele modificări, medicul Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor a arătat că există deja amendamente depuse la proiectul de lege venit de la Senat, la toate comisiile care urmează să dea raport, şi că materialul de lucru este de aproximativ 250 de pagini, astfel că este posibil ca varianta adoptată de Senat să fie modificată în dezbaterile din Camera Deputaţilor. „Sperăm ca în două săptămâni să finalizăm dezbaterile în comisii, pentru a avea un raport final”, a conchis Buicu.