Un „diasporean“, un IT-ist plecat din ţară. Cristi Corobană nu s-a schimbat deloc. L-aţi cunoscut aici şi v-a plăcut de energia şi simplitatea cu care îşi propunea să reconecteze diaspora la România, prin proiecte cu subiecte adesea sensibile, pe care le pune la cale prin Freedom Smile, o asociaţie non profit, înfiinţată în 2012.

Tânărul face aplicaţii pentru transmisii video pe internet: alaltăieri era la Lisabona, ieri la Londra, mîine e la Munchen. Între zboruri şi printre provocările tehnice cotidiene, există un gând care nu-i dă pace de ani de zile: ce se-ntâmplă cu copiii care rămân acasă, în timp ce părinţii îşi câştigă existenţa prin străinătăţuri?

Din obsesia asta morală a ajuns să coaguleze energii şi oameni, instituţii şi bani, ca să ducă spre exemplu prin sate calculatoare copiilor, ca să ducă limba română şi scriitorii români printre românii plecaţi. Ultimul său proiect, campania „Stop rujeola“, îmbină tehnologia şi sănătatea, cu gândul tot la copiii “semi-orfani“ ai României, neluaţi în evidenţă aproape de nimeni.

Ştiaţi că numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate până la data de 12.10.2018, este 15 395 din care 59 de decese? În perioada 08.10. – 12.10.2018 au fost raportate încă 16 cazuri nou confirmate în 8 judeţe, puteţi citi pe site-ul situl Ministerului Sănătăţii, Centrul National de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (cnscbt.ro).

Pe fondul unui peisaj public convulsiv al României, expatriatul Cristi Corobană pare un Don Quijote insolit, pentru care însă o statistică tragică a însemnat chipuri de copii, vieţi, nu cifre. Câteodată, să fii departe înseamnă mult mai aproape decât credem. La un click distanţă, precum gestul de a dona pentru un vaccin gratuit.

Interviu cu Cristi Corobană, IT-ist, şi iniţiatorul campaniei Stop rujeola

De ce ai început această campanie Stop rujeola?

Cristi Corobană: De mai mulţi ani, mă preocupă situaţia copiilor „semi-orfani“ din România . Sunt copiii cu părinţii plecaţi în occident. Zilele trecute s-a mai sinucis un băieţel, în Botoşani. Prin activităţile Asociaţiei Freedom Smile încercăm să ajutăm comunităţi rurale cu mulţi copii ai diasporei. Prin proiectul Scriitori pentru România am construit punţi literare si am promovat în mari oraşe europene scriitori şi romane româneşti contemporane desprinse din aceasta realitate. Spre exemplu, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu sau Kinderland, de Liliana Corobca.

Apoi am construit platforma together4edu.ro prin care cei care doresc pot dona calculatoare şcolilor de la sate. Fundaţia Orange ne ajută şi oferă conectare internet acolo unde voluntarii noştri construiesc un laborator de informatică. Eu predau iniţierea în programare copiilor din aceste comunităţi. Până acum, 138 de calculatoare au fost donate la 13 şcoli din judeţele Dâmboviţa, Suceava, Bacău, Giurgiu şi Ilfov.

Aşa am constatat ca nu doar educaţia este problema României rurale, ci şi lipsa medicilor şi a asistenţei sanitare. În multe sate pe unde am fost nu există nici un dispensar şi nici un medic. Apoi a apărut epidemia de rujeolă. 59 de copii au murit anul acesta. Toţi erau nevaccinaţi. Pe atunci exista o criză de vaccinuri ROR (vaccinul anti Rujeola-Oreion-Rubeolă). Acum s-a rezolvat. Dar rata de vaccinare este tot mică (50%). Vaccinarea se face prin medicii de familie şi nu este obligatorie. Dar avem zeci de mii de copii care nu sunt în evidenţa nici unui medic de familie. Aceştia nu sunt vaccinaţi cu ROR. Cei mai mulţi sunt copiii semi-orfani, copiii diasporei din Campania Stop rujeola. Pentru ei am gândit această campanie.

Copiii pe care România i-a pierdut

De ce aceşti copii nu sunt în evidenţa niciunui medic de familie Cine trebuie să-şi dea acordul, conform legii, pentru ca ei să fie vaccinaţi? Nu e şi o problemă de educaţie sanitară?

Sunt două aspecte aici: există o criză de medici de familie în multe zone din România rurală şi emigrarea părinţilor. Medicii de la sate sunt supra aglomeraţi şi au depăşit norma de pacienţi. Un consilier din Ministerul Sănătăţii mi-a spus că ar fi un milion de copii pe care sistemul de educaţie şi sănătate din România i-a pierdut. După CNP, sunt în evidenţă ca cetăţeni români, unii născuţi în străinătate, dar nu mai figurează ca locuind la adresele părinţilor din ţară. Mecanismul este simplu. Medicul de familie are lista cu vaccinurile obligatorii şi lista cu copii în evidenţă. Personalul sanitar îi anunţă pe părinţi sau tutori legali prin şcoli/grădiniţe sau primarii, chiar prin telefon, acolo unde părinţii au mers regulat la medic şi şi-au lăsat telefon de contact. După ce este efectuat vaccinul, medicul îl înregistrează electronic în RENV, registrul naţional electronic de vaccinări. Statul are toate aceste evidenţe informatizate şi ştie, după CNP, la fiecare copil care e statusul vaccinărilor. Există un carnet electronic de vaccinări pentru fiecare copil român pe renv.ro. De acolo am obţinut statistica pentru rapelul la ROR (care se face la vârsta de 5 ani) şi care arată o rată de vaccinare de sub 50%. Părinţii sau tutorii sunt cei responsabili pentru deciziile privind vaccinarea copilului. Mai ales mamele sunt mai expuse propagandei obscurantiste antivaccinare de pe internet.

Practic, în ce constă campania Stop rujeola?

Practic, încercăm sa facem fund raising pentru a achiziţiona o mie de doze de vaccinuri, prin donaţii prin SMS. Mai întâi am aplicat fără succes la câteva concursuri de granturi pentru ONG-uri de la fundaţiile caritabile din România. Spun fără succes întrucât se pare că programele de festivaluri stradale gen pâine şi circ sunt mai importante decât viaţa copiilor acestei ţări. Pe urmă am scris la Ministerul Sănătăţii. Am vorbit cu o doamnă Consilier a Ministrului, doamna Mihaela Tănase. I-am povestit despre ce vrem să facem şi a răspuns, da, ideea e frumoasă, dar ministerul nu intră în parteneriate cu ONG-uri.

Singurele condiţii pe care le-a pus ministerul, e drept, doar verbal, a fost ca sa achiziţionăm acelaşi vaccin ROR ca şi ei, vaccinarea să se facă prin personal medical calificat, iar vaccinările să fie înregistrate electronic în RENV, Registrul naţional electronic de vaccinări. Vom îndeplini toate aceste condiţii.

Unde vă aflaţi acum cu această campanie? În ce măsură a prins?

Mai întâi am făcut site-ul web, stoprujeola.ro, pagina de Facebook, logo-ul şi spotul de campanie. Încă din prima zi am fost atacaţi de zeci de antivaccinişti. Apoi am scris la companii şi am găsit câteva care să ne sprijine în derularea campaniei: Dedeman, Medlife, Perla Moldovei. Apoi am aplicat pentru numărul scurt 8838 de donaţii prin SMS.

E adevărat, marketingul nu se poate face fără resurse. Ce am putut face prin munca noastră am făcut. Dar pentru a face publicitate campaniei e nevoie de mai mult. Canale media mari, precum ProTv, Realitatea sau Digi TV au refuzat sa ne preia spotul de promovare a campaniei. Diplomatic spus, nu vor sa promoveze... gratis. Însă la publicităţi, vezi reclame mincinoase la tot felul de medicamente minune (nu le dau numele) care vindecă toate bolile, până şi rujeola! Dar campania pe Facebook merge foarte bine, mulţi prieteni au preluat apelul nostru: Hai să eradicăm rujeola din România!

TVR l-a preluat?

Da, am scris la toate televiziunile naţionale. Dintre cele private, una dintre cele mai influente mi-a răspuns, dar la mişto: ca nu au spaţiu publicitar în acest moment. Le-am răspuns şi eu: câţi copii trebuie să mai moară ca să găsiţi un spaţiu pentru o campanie umanitară?

Doar TVR l-a preluat. Spotul se difuzează în weekend, de 4 ori pe zi, pe TVR2. Campania Stop rujeola se va desfăşura vreme de 6 luni. Cea mai mare dorinţă a mea este să nu trebuiască sa refacem spotul. Am spus acolo că au murit 59 de copii de rujeolă. Nu vreau să fie 60, este deja pre mult şi ar fi şi mai tragic.

În spatele cântărilor din pieţe

Ce spun medicii de familie, aţi discutat cu ei?

Da, aş vrea să avem mai mult suport de la medicii de familie şi de la pediatri. Aş vrea să găsesc câţiva medici care să îşi pună telefonul pe înregistrare şi să facă un spot video de 30 de secunde pe care să-l posteze pe facebook, spunând simplu: „Sunt medicul X şi am tratat anul acesta un număr de ... copii bolnavi de rujeolă. Este epidemie şi vă rog să vă vaccinaţi. Vaccinul este gratuit şi acum se distribuie prin medicul de familie.“ Dar nu găsesc! Cei de la privat au clauze dure de confidenţialitate şi nu li se permite ieşirea publică, iar cei de la stat sunt debordaţi de muncă. Aş vrea să găsesc persoane publice care să se asocieze campaniei. Din păcate banii de la primarii pentru cântări în pieţe i-au făcut insensibili la cauze colective etice, care cer implicare pro bono. Am contactat vedete din muzică şi show biz. Fără nici un răspuns, normal. Nu le dau numele, poate oamenii sunt foarte ocupaţi, nu-i aşa, nu îşi citesc emailurile sau mesajele de pe Facebook.

Există totuşi şi oameni, mai mult sau mai puţin anonimi, interesaţi. Cum participă ei la campanie?

Da, mă întreabă oamenii cum se desfăşoară proiectul. Din donaţii prin SMS, prin Paypal sau direct în contul Campaniei, se vor achiziţiona o mie de doze de vaccinuri. Care vor ajunge la medicii participanţi la campanie. Suntem în discuţii cu Medlife pentru a colabora, să se poată face vaccinări gratuite ROR şi în clinicele lor.

Din străinătate se poate dona prin paypal de pe siteul stoprujeola.ro sau direct în cont, numărul IBAN e pe site. Vaccinează un copil prin SMS. Cine salvează un copil, salvează lumea întreagă.

Eşti un IT-ist român care lucrează în afara ţării, ai meseria ta şi domeniul tău confortabil. De ce-ţi baţi capul cu tot felul de proiecte etice?

Eu fac lucrurile astea din pasiune şi pro bono... E adevărat că mă interesează în ce mod tehnologiile de azi, domeniul meu de expertiză, pot fi instrumente civice. Spre exemplu, o altă preocupare civică a noastră, a voluntarilor din Asociaţia Freedom Smile, este interacţiunea cetăţenilor simpli cu statul, mai precis cu eventualele abuzuri ale autorităţilor. Impresionaţi şi inspiraţi de cazul plăcuţelor de înmatriculare suedeze, am făcut, cu sprijinul Fondului Pentru Democraţie, Proiectul WAW şi situl avertizez.ro.

Proiectul WAW (Whistleblower Action Way) este o platformă prin care cetăţenii puşi în faţa unei ilegalităţi comise de un reprezentant al statului pot lua legătura cu avocaţi pro bono care să îi ajute, la orice oră din zi şi din noapte, când e nevoie. Aplicaţia este în faza de testare şi vom face un turneu prin marile oraşe ca să ne întâlnim cu avocaţii şi ziariştii, dar şi cu reprezentanţi ai altor ONG-uri.

În ce măsură eşti convins că mai multă tehnologie înseamnă mai multă democraţie?

Mai multă tehnologie înseamnă mai multă democraţie atâta vreme cât în spatele tehnologiei, al aplicaţiilor, se află un proiect etic, o intenţie de libertate sau chiar o pasiune.