Un guvern coerent la Kabul - aproape imposibil de realizat

Rapiditatea cu care Alianta Nordului a patruns in Kabul a surprins analistii si specialistii militari, care si-au dat seama ca, intr-un fel sau altul, se repeta situatia din 1992. In acel an, fortele

Rapiditatea cu care Alianta Nordului a patruns in Kabul a surprins analistii si specialistii militari, care si-au dat seama ca, intr-un fel sau altul, se repeta situatia din 1992. In acel an, fortele lui Ahmed Shah Massud (ucis inaintea atentatelor din SUA, de oamenii lui Osama bin Laden), aliate cu militiile uzbece ale gen. Rasid Dostam au patruns primele in Kabul, convinse, ca si puterea instalata de Armata Rosie, ca cine tine Kabulul detine controlul Afganistanului. Numai ca, invingatorii au inceput sa se lupte intre ei, iar restul tarii s-a desolidarizat rapid de Kabul si ce se petrecea acolo, asa incat partidele rezistentei, si-au impartit provinciile si regiunile. Ca urmare, Afganistanul de "dupa razboi" s-a gasit prins intre o diversitate reala, etnica, dar si politica (mostenire a clivajelor aparute in timpul interventiei Armatei Rosii) si mitul unui stat unificat, avand in frunte capitala Kabul, unde aliantele, rupturile si luptele au distrus, zi de zi, un oras aflat pana atunci departe de confruntarile armate. In tara, zonele de anarhie au alternat cu provinciile in care domnea pacea. "Jihadisurile" s-au descompus, lor luandu-le locul detinatorul traditional al autoritatii - mollahul. Spre surprinderea generala, mollahii pastuni din sud au devenit o forta coerenta, iar liderul suprem spiritual va proveni tot din randurile lor. Mollahul Omar va fi ales in 1996, devenind, practic, atat seful talibanilor, ce au preluat puterea la Kabul, cat si conducatorul spiritual al tarii. Talibanii vor controla trei sferturi din Afganistan, ei provenind, in majoritatea lor, din randurile etniei pastune, majoritara, iar Alianta Nordului, un sfert, ea fiind compusa din etnii minoritare - uzbeci, tadjici, hazari etc. Azi, o data cu avantul Aliantei Nordului, se pune problema formarii urgente a unui guvern multietnic in Afganistan. SUA, Rusia, Iranul (stat vecin Afganistanului si aflat la "cutite" cu regimul talibanilor) exclud prezenta talibanilor intr-un nou cabinet de la Kabul, iar Pakistanul insista asupra prezentei pastunilor. Himera cabinetului multietnic Treptat, se reface contextul in care tara a fost sfasiata de lungul razboi ce a provocat mari fracturi politice, dar si numeroase tentative care au divizat-o pe criterii ideologice sau religioase, ce s-au incrucisat cu cele etnice. Notiunea de etnie e adesea imprecisa. De pilda, tadjicii se definesc persanofoni, locuitorii din Pansir, tot tadjici, isi spun pansiri; cei din Kabul, tot persanofoni, dar din diferite regiuni, isi zic kabuli. Hazarii se declara cand persanofoni, cand duodecimeni (siiti). Pastunii reprezinta 35-45% din populatie, tadjicii - 30%, iar estimarile privindu-i pe hazari, turkmeni, nuristani sunt diferite. Limba majoritatii e pastuna, dar dari (persana din Afganistan) joaca rolul unei limbi de circulatie, fiind cea din piata si de la Kabul. De altfel, familia regelui Zaher, ce traieste in exil, la Roma, vorbeste dari, desi e pastuna. Pastunii sunt cei care, la finele secolului al 19-lea, au unificat si "afganizat" tara. Ei s-au instalat cam peste tot, triburi de-ale lor fiind deportate in nord, pentru a pastuniza teritoriile. Cand au venit talibanii la putere (1996), pentru a restabili "ordinea religioasa", programul lor consta in reinstaurarea ordinii pastune. Pastunii sustin ca trebuie sa aiba prioritate in exercitarea puterii. E adevarat, si pastunii sunt impartiti in doua federatii - durrani si gilzai - ultimii rasculandu-se periodic. Pe urma, pastunii afgani si patanii pakistanezi reprezinta aceleasi populatii, ultimii desemnandu-se drept afgani. Aceasta si explica interesul de azi al Pakistanului pentru viitorul guvern afgan si insistenta sa pentru prezenta pastunilor. In fine, e vorba, in fapt, de forte care induc mai curand ideea divizarii, decat a unui cabinet coerent, de uniune nationala autentica.