Un Gigel mâhnit pe plajă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
viol

Educaţia sexuală nu este despre sex, ci despre cultură politică, viitorul unei naţii şi libertatea de a impune limite misecuvinismului masculin şi misoginismului rampant, este despre educarea unor tineri care vor sări să apere o victimă copil, o minoră-pradă propriului tată, o femeie traficată, este despre educarea viitoarelor generaţii de procurori şi poliţişti capabili să înţeleagă o spaimă, un semn, un indiciu care poate salva o viaţă.

De ce educaţia sexuală pentru băieţi şi bărbaţi este soluţia la epidemia violenţei sexuale împotriva copiilor şi femeilor

Scandalul recent despre un domn mâhnit că nu vede trupuri de minore cu vârsta peste 40 de ani pe plajele României e relevant doar pentru că avem de-a face cu o ”vedetă” locală, un influencer de mare impact naţional şi internaţional. Privirea masculină asupra trupurilor femeilor nu e ceva nou, s-a scris enorm de multă literatură, s-au făcut filme - şi se vor mai face - chiar şi sociologii, medicii şi politologii  s-au aplecat asupra acestui fenomen. Aşadar el este pretextul textului de faţă, despre Gigei mult mai periculoşi decât o scăpare pe fond de veselie alcoolizată. Însă modul în care vorbim şi gândim deseori   reflectă mentalul colectiv al spaţiului în care ne mişcăm. 

Discuţiile despre sexualizarea minorelor, violenţa sexuală împotriva minorilor şi a femeilor în general, misecuvinismul privirii masculine care decide ce vrea să vadă pe plajă şi ce nu îi convine la trupul femeilor din jur, misoginismul agresiv şi omniprezent nu sunt doar locale, ci globale. Ne confruntăm cu o pandemie a misoginismului agresiv.  Trăim într-o lume obsedată de tinereţe, frumuseţe şi puritate într-un mod cinic şi vicios: coruperea şi distrugerea frumosului, sacrului dintr-un trup femeiesc, cu forţa, a devenit o fantasmă, o proiecţie, o dorinţă ”legitimă” a bărbatului. Se caută -şi se găseşte - orice formulă pentru a justifica necesitatea de a lua cu forţa trupuri cât mai tinere şi a le corupe sau distruge, a devenit un apanaj al statutului masculului în societate să îşi permită, să ia cu forţa dacă nu poate, fete tinere, minore. Deloc întâmplător, au apărut panouri publice americane care explică bărbaţilor să nu îşi mai confunde fiicele minore cu iubitele atunci când beau, deci problema este extraordinar de gravă şi serioasă, pentru că percepţiile creează realităţi.

Imaginarul colectiv al sexului cu minore, cu vârste din ce în ce mai mici, generează criminalitate globală, în formele cele mai hidoase posibile: violuri asupra unor fetiţe de doar 4 ani comise de proprii taţi, bunici, unchi, veri, vecini, copii răpiţi, violaţi, traficaţi şi apoi ucişi, folosiţi în diverse ritualuri sordide, mame care îşi vând ele însele fetele minore unor dezaxaţi, violenţă sexuală şi domestică, agresiuni sexuale la tot pasul împotriva fetelor şi femeilor, pe străzi, în plină zi, nu doar noaptea. Totodată revine, de data aceasta ca fenomen nu doar ca tendinţă, o întreagă şcoală de gândire masculină care predică în stânga şi în dreapta despre dreptul suprem al masculului alpha să ia de gât femeile şi să le explice rolul lor în lume, să respingă brutal femeile emancipate sexual şi pe cele care au standarde şi principii, şi în general să reducă femeia la a fi anexa bărbatului. Nu întâmplător există enorm de multe femei, unele tot aşa, ”vedete” şi influenceriţe, care predică şi ele maselor de urmăritori conformişti despre normalitatea acestui aranjament: el aduce bani acasă, fetelor, eu îl las să ”umble cu o fufă, două, nouă, că tot acasă la mine vine, fetelor”. Misoginismul violent interiorizat. Superioritatea falsă a femeii-anexă, depozit al misecuvinismului masculului alpha de carton, care crede că banii implicit înseamnă mai multe femei, e un drept universal care trebuie înscris ca atare în Cartea Universală a Drepturilor Omului, cu accent pe Om. Nu avem o Cartă Universală a Drepturilor Femeilor, deci să tacă. Femeile care acceptă, interiorizează şi perpetuează acest misoginism abject sunt, în opinia mea, mult mai toxice decât Gigeii soţi sau parteneri, foşti băieţei ai mamei, care le-a spus că merită totul în viaţă, pentru că sunt cei mai buni, cei mai deştepţi, cei mai frumoşi şi aduc banii acasă. Mamele lor, partenerele lor, iubitele lor, toate aceste femei perpetuează imaginea perfectă a ceea ce numim îndeobşte patriarhat – adică reguli, politici, sisteme politice şi de gândire concepute, impuse şi promovate de bărbaţi. De partea cealaltă, nu pot totuşi să nu remarc impostura unor persoane a căror unică identitate este feminismul ţipat de oriunde; în lipsa oricărei alte ocupaţii sau personalităţi, feminismul a devenit o modă, o îndeletnicire, ceva trendy şi cool. Nu-i bai, că nu strică să înţeleagă mai multă lume ceea ce unele dintre noi scriem, avertizăm şi arătăm de vreo două decenii. Însă cred că pe termen mediu şi lung stridenţa şi impostura deteriorează orice cauză bună. Şi în feminism sunt oameni care ştiu despre ce vorbesc şi oameni care doar se urcă pe trend, că vor să fie relevanţi cumva şi altceva nu le-a venit în minte. În această categorie includ mai ales bărbaţii fals feminişti, care ne apără – din gură – pe toate gardurile social media, mai pun o poză cu o colegă de birou, mai „avansează” în post o amantă sau iubită să pară cool şi feminişti, ştiţi, ei înţeleg egalitatea de şanse doar dacă femeia îi invită obligată şi obligatoriu la ea în pat şi are şi decenţa să zâmbească galeş şi să mimeze că i-a plăcut maxim, până la el nimeni niciodată nu a satisfăcut-o, noroc cu el.

E copleşitor când ne loveşte deodată, pe noi femeile, atâta noroc, să fim apărate în masă de declaraţiile inepte ale unui Gigel mâhnit pe plajă. Dar nu putem să ne întrebăm, măcar de dragul logicii: unde sunteţi, feminiştilor, când un băiat de-al vostru, de la locul de muncă hărţuieşte o colegă şi şeful o dă pe ea afară, că nu se cade să pice el de prost şi cu orgoliul julit? Unde sunteţi când o mamă strigă pe toate holurile procuraturii şi prin presă că soţul ei, pentru că a avut curajul să divorţeze, şi-a violat proprii copii, iar poliţiştii şi procurorii nu văd dovezile, multe, inclusiv certificate de la dentişti şi alţi medici specialişti, pentru că femeia e isterică? Unde sunteţi, feminiştilor, când o femeie de lângă voi e agresată pe stradă sau o vecină e bătută zilnic de soţ sau tată? Sau atunci nu e cazul să săriţi pentru că nu vă vede nimeni şi nu merită, dacă nu există validare externă. Unde sunt poliţiştii care apără femeile, când deseori agresorul este calm, relaxat şi stăpân pe situaţie, iar femeia ţipă şi se agită, eventual îl loveşte pe agresor şi e catalogată ea însăşi ca agresor? Cazurile globale ale lui Amber Heard şi Gabby Petito – o fată ucisă de partenerul ei, deşi poliţia a fost chemată şi a fost crezut agresorul că a fost lovit de ea, victimă, în ceea ce se cheamă impropriu ”abuz reactiv”, deşi e doar reacţie firească la stres şi vătămarea integrităţii tale fizice şi psihice. Iar în cazul Amber Heard o lume întreagă a asistat amuzată la modul în care victima a fost umilită şi ostracizată global pentru că a îndrăznit să expună un psihopat, care întâmplător este un cunoscut şi iubit actor de film, a jucat cu mare succes rolul un pirat beţiv şi psihopat, deci toată lumea îl iubeşte, iar pe ea o urăşte. DARVO Depp – Neagă, Atacă, Înlocuieşte Victima şi Agresorul. Pe scurt, prin tactici de manipulare, agresorul devine victimă, iar victima agresorul, exact cazul Depp vs. Heard, despre care am mai scris.

Johnny Depp a depus mărturie pentru prima dată în procesul împotriva fostei soţii Amber Heard

Şi atunci revenim la cultura politică în care ne mişcăm şi imaginarul colectiv, specific. Industria pornografică îşi face bine agenda, normalizând incestul, sexul cu minore, violul, agresiunile sexuale în public şi alte fantasme masculine. Înainte erau tabu, interzise, acum sunt normalizate. Şi atunci e firesc ca o ”vedetă” influncer să solicite senin trupuri de minore pe plajă cu soţia-enabler lângă el, că aceasta e cultura impusă de patriarhat. Dacă ”vedetă” influencer ar fi fost vreodată o femeie inteligentă, cu creier, care înţelege legătura dintre percepţia faţă de corpul femeii care nu îţi aparţine şi avalanşa de mesaje care îi spun bărbatului, încă din adolescenţă, că poate să ia ce vrea de la o femeie, atunci rămânem în acest impas. Pe TikTok circulă cu mare succes mai multe clipuri în care adolescenţi băieţi descriu cum doresc să le spargă capul fetelor şi să le arunce pe scări, să le ucidă într-o formă sau alta, precum şi clipuri cu băieţi tineri care smulg hainele fetelor în public. Deşi raportate, TikTok a comunicat că nu încalcă standardele. Nimic de mirare. Agresorul actriţei Evan Rachel Wood, cântăreţul Marylin Manson, acuzat de numeroase femei de violenţă sexuală extremă, bun prieten cu actorul Johnny Depp, a declarat că voia să îi spargă capul cu un ciocan fostei partenere. Acum o dă în judecată, pentru că DARVO, şi ntotdeauna psihopaţii adoră să fie prieteni unii cu alţii. De ce nu ar face-o, dacă masele fanatizate au reuşit să îl facă pe agresorul Depp erou, poate şi el să fie la fel de adulat şi, în ultimă instanţă,victimele vor fi cu adevărat reduse la tăcere. Dacă la acest nivel de expunere şi de putere sunt de facto ostracizate şi reduse la insignifianţă, ce şansă poate avea o victimă fără resurse, o fată agresată undeva în Vaslui? Niciuna. Aceasta este cultura în care ne mişcăm, cea a agresiunii ”legitime”, legale, împotriva femeilor.

marylin manson foto getty

În acelaşi timp, femei inteligente care vorbesc despre această cultură a auto-îndreptăţirii masculine şi a misoginismului rampant pe care suntem obligate să îl suportăm sunt raportate în masă şi blocate pe platformele sociale. Numeroase alte femei care se simt ostracizate în public, din cauza vârstei şi a kilogramelor în plus, îşi închid conturile şi îşi cheltuie banii la psiholog. Cele tinere se sinucid (sinuciderea în rândul tinerilor e în creştere).  De ce? Pentru că Gigel crede că i s-a dat dreptul să dea note trupurilor noastre, în timp ce lui îi atârnă burta, îi pocneşte grăsimea pe ceafă, iar privirea lui îndobitocită, de primitiv beat şi brutal, ne hărţuieşte sau ne sperie de-a dreptul. Patriarhatul, care pune alt Gigel în funcţii de conducere, în media, politică, instituţii publice, peste tot, va  decide cine va fi influencer, evident tot un Gigel misogin ca el, nicidecum o femeie inteligentă şi curajoasă. Puterea şi impunerea agendei trebuie făcută şi menţinută în cerc restrâns. Prin urmare, orice Gigel ”vedetă” cu doi neuroni va grohăi obscenităţi misogine la radio, TV şi pe social media până la următoarea generaţie de Gigei auto-îndreptăţiţi şi suficienţi în prostia abisală, în timp ce femeile inteligente trebuie să-şi croiască drum singure, cu coatele şi unghiile sau să clacheze şi să dispară. În plus, femeile inteligente şi curajoase trebuie să mai lupte şi cu femeile-enabler şi ”feministele” care îşi fac cariera optând să-şi deschidă picioarele pe vreun birou sau sub el şi apoi să se victimizeze, deşi au acceptat trocul. De aceea suntem raportate şi blocate, pentru că gândim prea mult, prea repede şi articulăm ceea ce se preferă a se trece sub tăcere. Conspiraţia Gigeilor în poziţii de putere şi  influenţă, deşi nu merită şi nu au nimic de spus sau de oferit. Şi tot ei sunt mâhniţi să femeile îşi permit să îşi poarte corpul aşa cum doresc ele.

Cultura în care se mişcăm îi dictează aproape inconştient lui Gigel că e cool să se afişeze cu o minoră, că soţia sa trebuie să arate ca o minoră, iar dacă, doamne-fereşte, femeia nu se conformează, atunci el are tot dreptul din lume, înscris în Cartea Drepturilor Fundamentale ale Omului să se ducă să-şi ia ce i se cuvine. Scrie în Cartă ce au voie să mănânce femeile şi câte vergeturi li se permit. Nu pot să uit un cunoscut ”influencer” intelectual, mare bărbier de interviuri cu oameni inteligenţi, intelectuali ei înşişi, şi prin asociere cu ei şi el, un mare gras, obez chiar, transpirat şi cu început de chelie, care jignea public o strălucită inteligenţă de la noi, femeie cu kilograme în plus. Întrucât Gigel cel intelectual nu avea nicio oglindă în casă se uita obsesiv doar la kilogramele ei, iar prezenţa lor ţineau loc de critică ”intelectuală” de idei. Gigel face în continuare interviuri în serie cu mari oameni de cultură, bărbaţi, că femeile nu au nivel intelectual, e de la sine înţeles, sunt ocupate să mănânce, iar dacă nu mănâncă sunt toată ziua în bucătărie să îi gătească lui, oricum ar fi nu au timp de idei.

În concluzie, până nu educăm, în şcoli, băieţii ce anume pot pretinde unei femei, cum să se comporte şi de ce cultura în care ne mişcăm e toxică şi nu merită să o perpetueze şi ei, ci să încerce să o schimbe, ne vom învârti în cerc, iar de pe margine, vreun alt Gigel oportunist o să ne spună că Biblia interzice educaţia sexuală, că el a înţeles doar partea din cuvânt legată de sex şi mai puţin de educaţie. De asemenea, până nu avem modele media şi influenceri educaţi, fini, subtili, politicoşi, care înţeleg rolul lor pe lume, degeaba scriem articole şi ne indignăm pe social media. Educaţia sexuală este despre schimbarea mentalităţii, despre educarea fetelor tinere să se respecte şi să nu permită nimănui să le folosească sau să le privească corpul altfel decât doresc ele însele, este despre respect şi drepturi, despre sănătatea mintală şi reproductivă a unei naţiuni europene campioană la viol, trafic de fiinţe umane, mame minore şi copii abandonaţi. Teme pe care Gigel, aşa cum e el mâhnit pe o plajă, că dreptul lui de a privi trupuri de minore este încălcat cu indiferenţă faţă de durerea lui profundă, nu le va înţelege niciodată. 


PS: şi un mesaj pentru influencer-ul nostru mioritic. Padma Lakshmi, personalitate medie americană, care a scris două cărţi best-seller, tocmai a postat pe Instagram vergeturile de pe corpul ei extrem de atrăgător, prilej cu care cred că se impune o scrisoare indignată din partea reprezentantului României în comisia de evaluare a vergeturilor. 

PPS: tot recent, o Sania Khan, o femeie de origine pakistaneză din Chigago, SUA, a fost ucisă de soţul său, de care divorţase acum două luni, după ce acesta a considerat că încă are drepturi asupra corpului şi vieţii ei, mai ales după ce Sania postase o serie de video-uri despre divorţul de un partener toxic pe TikTok. Misoginismul agresiv care se simte îndrepăţit asupra corpului feminim poate -şi este- deseori fatal femeilor. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite