Un accident celebral
0
Numele meu e Silviu Gherman şi sînt scritor. Am scris trei cărţi. Acum o lună am făcut acident cerebral dar, încet-încet, îmi revin. Drumul spre recuperare e greu, dar mi s-a spus că dacă nu scriu n-o să-mi recuperez talentul. Mulţumesc revistei DILEMA că-mi dă ocazia să vorbesc despre experienţa mea. Îmi cer scuze dacă mai greşesc pe ici, pecolo. Vorba lui Esenin „mi-am făcut o luntre în crîng / unde creşte muşeţelul”.
Înainte de accident nici nu-mi păsa, beam, fumam, umblam după femei. Acum viaţa mi se arată altfel. De ce nu ne dăm seama de ce avem decît atunci cînd nu mai avem? Ehei Ce n-aş da să fiu din nou zdravăn. De fumat nu mai am voie, de băut nici atîta, cu femeile nu ştiu ce să zic. Îmi atîrnă jumate de faţă şi mă şterg tot timpul la gură cu şerveţelul. Dar mintea mi-a rămas la fel de intactă. Sînt acelaşi Silviu dintodeauna. Am impresia că corpul meu e o închisoare, că scînteia inteligenţei e năbuşită, dar o să mă lupt şi o să fiu din nou cel ce am fost o dată o dată.
E greu să te integrezi în social după ce ai păţit aşa ruşine. Prieteniii se uită la mine chiorîş şi nu mă-nţeleg. Unii clatină din cap, altora le dau lacrimi şi le ascund, dar eu le văd. Nu zic nimica. Prin salon e destul de greu. Mă tot împiedic de lucruri. Am făcut şi vânătaie la picior. Norocul meu că nu am job că ar fi fost dezastru. Probabil m-ar fi dat afară; asta mi se pare super nedrept. Nu e ca şi cum eu am vrut să fac acccident. Pur şi simplu, sa-ntîmplat!
Fosta mea prietenă zicea şi cînd eram sănătos că sînt ratangiu. Numai de curiozitate mi vine s-o întreb: acuma ce sînt? Dar nu mai vorbesc cu ea, ce rost are să-mi fac sînge rău? O femeie bună trebuie să fie alături de tine la bine şi la rău, nu? Ce? Eu n-am fost alături de ea la rău? Nu i-am plătit 1.653 de euro datoria care o avea? Nici mulţumesc n-a zis. A zis că e normal ca bărbatul să aibă grijă de femeie în orice situaţie - auzi tu! Fac pauză fiindcă m-am enervat şi-mi creşte pulsul. Doamne Fereşte de încă un atac!
M-am liniştit. Ar trebui să spun că nu e totul tragic. Am dezvoltat o relaţie frumoasă cu o infirmieră de la spital care spunea că-i plac cărţile mele. Este totuşi un pic jenant că sufăr de o uşoară incontinenţă şi am pe mine un scutec, iar Sanda trebuie să mă schimbe de două ori pe zi, dar ea spune că n-are problemă cu chestia asta. Vezi?! Aşa trebuie să fie femeia. Poate iese ceva. Doamne Ajută!
Citeşte conţinutul integral al materialului semnat de Silviu Gherman pe dilemaveche.ro
Silviu Gherman este scriitor, vocalistul trupei Mes Quins şi autorul proiectului teleschpenker.com.
Se încarcă comentariile...
