Ultimul hotel al statului din Predeal - cumparat de fratii Cristescu din Timisoara

Dupa zaduful de afara, aerul climatizat din World Trade Center iti da senzatia ca te afli intr-o poiana de munte, mirosind a brad si pin. Dar, ieri, aerul din WTC a mirosit a bani, a multi bani. Aici

Dupa zaduful de afara, aerul climatizat din World Trade Center iti da senzatia ca te afli intr-o poiana de munte, mirosind a brad si pin. Dar, ieri, aerul din WTC a mirosit a bani, a multi bani. Aici a decis Ministerul Turismului sa organizeze mai multe licitatii publice cu strigare pentru vanzarea unor active si pachete de actiuni ale unor societati hoteliere. Primul scos la vanzare este hotelul "Bulevard" din Predeal, adica ultimul hotel detinut de stat in judetul Prahova. "Bulevard" are 42 de camere, e de categoria o stea si are un pret de pornire de 13,6 miliarde de lei, fara TVA. Regulile de desfasurare a licitatiei, la care participa doua persoane juridice si trei fizice, sunt simple: licitatia se desfasoara in trepte, prin ridicarea unor cartonase numerotate, iar "pasul" operatiunii este de un miliard de lei. Si licitatia incepe, iar dupa un plus de un miliard de lei, numarul 1 renunta. Apoi, un domn cu pantofi slapi si o bratara de aur groasa la mana se retrage si el, suparat. Dl. Marculescu din Bucuresti, cu afaceri in petrol si constructii, voia sa intre si in turism, dar e mai greu decat a crezut. Dupa aia, cartonasele se ridica ritmic in aer, fiecare ridicare insemnand o plusare de vreo 30.000 de dolari, adica atat cat costa un Volkswagen sau doua apartamente de cartier din Capitala. Dupa noua fandari cu cartonase, adica pe la 25 de miliarde de dolari, in lupta mai raman doar doi concurenti: o doamna in costum alb si un domn cu mustata si ochelari. La pasul 10, domnul renunta, iar doamna ridica mana prea tarziu. Lipsa vitezei de reactie a costumului alb e cu noroc, caci doamna e declarata castigatoare, pentru ca are un numar de ordine mai mic. Practic, daca se misca mai repede, lua hotelul cu un pret cu 30.000 de dolari mai mare. Nu ar fi fost o problema, caci doamna nu da de la ea. Ecaterina Popescu e director general al Bega Grup, adica e reprezentanta fratilor Cristescu din Timisoara. Fratii, care au un imperiu format din vreo 37 de societati si au cumparat, luna trecuta, doua hoteluri in Timisoara, nu s-au obosit sa vina personal la Bucuresti pentru o licitatie asa de mica. Oricum, nici invinsul, Ion Dumitrache, din Constanta, nu e suparat. Omul are sapte hoteluri la mare si voia neaparat si unul la munte, asa ca a licitat "sentimental", fara sa faca prea multe calcule de rentabilitate. Practic, cu banii pe care era gata sa-i scoata din buzunar poate sa-si construiasca cu hotel nou-nout. Prin a doua licitatie sunt scoase la vanzare 54 la suta din actiunile hotelului "Tomis" din Neptun. Aici, lupta, la care participa 12 combatanti, e mult mai dura. Fiind vorba de litoral, de hotel sunt interesate mari societati hoteliere din Bucuresti, cum ar fi Ambasador, al carei reprezentant e dirijat prin telefon de la "baza". Pana la urma, licitatia ajunge sa semene cu o ora de gimnastica, caci castigatorul e stabilit dupa nu mai putin de 29 de ridicari de cartonase, adica vreo 29 de miliarde oferite peste pretul de pornire de 6,6 miliarde de lei. Marele invingator este Petre Dan Adrian, din Mangalia. Dar omul care a scos din buzunar un milion de dolari si a invins cateva renumite societati hoteliere nu vrea sa spuna nimic despre el, nici macar daca este sau nu imputernicitul cuiva. Presa nu poate decat sa noteze ca dl Adrian, inalt de doi metri, are mai degraba un fizic de boxer decat de om de afaceri. In final, Dan Matei Agathon, ministrul Turismului, isi exprima satisfactia pentru marimea sumelor obtinute si anunta ca, pentru a elimina "jucatorii neseriosi", Guvernul a hotarat marirea substantiala a garantiilor pentru participarea la licitatii.