Un caz flagrant s-a petrecut în inima Olteniei, în dimineaţa de 24 decembrie 1989. Un grup de 15 «turişti» sovietici, dotat cu maşini Lada şi Moskvici, gonea prin România. La «Valea Rea», lângă Brădeşti, judeţul Dolj, străinii au fost opriţi de gloanţele Armatei.

Legenda teroriştilor de la Brădeşti a circulat multă vreme după Revoluţie. Ca mai toate poveştile cu morţi şi cu răniţi, şi aceasta a fost tratată cu superficialitate de către autorităţile din România. Multe voci susţin că, de fapt, cei 15 sovietici baraţi la Brădeşti erau agenţi KGB/GRU sub acoperire. Alţii spun că străinii mitraliaţi în Câmpia Olteniei au căzut victime într-un război cu care n-aveau nicio legătură. E posibil să fi fost din ambele categorii: şi agenţi, şi turişti. Cert este că, în ultima parte a anului 1989, numărul de turişti străini intraţi în România a crescut spectaculos. Mai ales al celor sovietici.

Tudor Postelnicu, ultimul ministru de Interne al României comuniste, declara la 20 octombrie 1993, în faţa Comisiei Senatoriale de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989: «La sfârşitul anului 1989 se triplase numărul turiştilor din URSS, mai cu seamă la trecerea de frontieră Siret, la punctele de trecere din judeţul Maramureş. O parte din ei veneau şi pe la Giurgiu. Intrarea s-a făcut, din cele raportate, atât cu autocare, cât şi cu maşini mici, tip Lada. Veneau în special din actuala Rusie».

Aşa-zişii turişti nu dormeau în hoteluri sau pensiuni, ci în maşini. Circulau cu viteză mare, iar când erau opriţi făceau uz de legitimaţii sovietice de miliţieni sau de cadre militare.

Tot în faţa Comisiei «Decembrie 1989», generalul Iulian Vlad, ultimul şef al Securităţii, povestea un incident petrecut în zilele Revoluţiei: «La căpitanul Ruşeţ, şef de Miliţie la Caransebeş, au venit în acele zile trei cetăţeni sovietici cu o maşină. Au spus că au lovit-o şi că le trebuie hârtie, ca să poată circula. Cei de acolo au încercat să le mai ceară explicaţii, iar unul dintre sovietici le-a spus: Hai, colega, că suntem şi noi militari, ca dumneata!»."

 (Fragment din cartea „Crimele Revoluţiei")