Turismul medical: pacienţii străini dau buzna în România

Turismul medical: pacienţii străini dau buzna în România

Intervenţiile stomatologice efectuate în clinicile din România, magnet pentru pacienţii din Occident FOTO Mediafax

Preţurile mici, mâna de lucru ieftină şi calitatea actului medical oferite de unele clinici private din România determină anual zeci de mii de străini să vină pentru a se trata la noi în ţară. Pe de altă parte, românii aşteaptă nerăbdători să poată beneficia de asistenţă medicală în spaţiul european, drept garantat de o directivă europeană pe care suntem obligaţi să o implementăm din octombrie 2013.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preţurile practicate de specialiştii de la noi sunt atractive, şi, în unele cazuri, cu 40% mai mici faţă de tarifele din Germania, Italia sau Franţa. Cu toate acestea, cei din sistem spun că turismul medical din România este prea puţin dezvoltat. Potenţialul, însă, este foarte mare şi este axat pe două paliere: staţiunile balneoclimaterice şi serviciile de sănătate de vârf.

Staţiunile balneare, lăsate în paragină

În opinia medicului Vasile Cepoi, consilier guvernamental pe probleme de sănătate, piaţa turismului medical a regresat în ultimul an. „Staţiunile balneoclimaterice au fost lăsate în paragină şi nu mai atrag la fel de mulţi turişti ca înainte, din varii motive. Deşi ele au tradiţie, lipsa medicilor şi dezvoltarea urbanistică au anihilat din importanţa lor pentru sănătate“, a declarat pentru „Adevărul“ doctorul Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii.

„Pe lângă faptul că acele clădiri au ruinat din aspectul staţiunilor, au fost distruse şi o parte din resursele naturale, iar beneficiile asupra sănătăţii nu mai sunt aceleaşi, cu toate că România deţine o treime din resursele naturale din Europa. Avem o comoară pe care nu o punem în valoare“, a explicat consilierul primului-ministru.

Potrivit specialiştilor, această nişă poate reprezenta un „nou motor al dezvoltării turismului, dacă s-ar investi mai mult în infrastructură, în servicii şi dacă ar exista un plan eficient prin care staţiunile balneoclimaterice să fie revitalizate“.

Turismul medical va fi analizat de o comisie

Un prim pas va fi făcut de o comisie interministerială condusă de Vasile Cepoi, care analizează problemele actuale ale turismului medical românesc, în tentativa de a găsi soluţii.

„Am semnat un memorandum între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului şi Ministerul Turismului, pe care îl vom înainta Guvernului. De asemenea, vom analiza cadrul legislativ actual, modificările în reglementare şi modalităţile prin care am putea să promovăm turismul de sănătate. Este necesar să identificăm acele servicii de  interes pentru Europa şi să le dezvoltăm, iar directiva care garantează libera circulaţie în spaţiul european ar trebui să constituie un stimulent pentru noi“, a completat consilierul guvernamental.

Stomatologia şi chirurgia estetică, în top

Pe o piaţă a turismului medical de 250 de milioane de dolari în România, cei care au cel mai mult de câştigat sunt stomatologii şi esteticienii. „Singurul domeniu în care exportul de servicii medicale aduce beneficii este stomatologia, urmat de chirurgia estetică“, a adăugat Cepoi.

Totuşi, Alexandru Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din municipiul Bucureşti (CMDB), e de părere că turismul dentar în România poate fi definit prin haos, cel puţin la nivelul organizării. După spusele acestuia, este necesară o mai bună comunicare între organizaţiile profesionale ale medicilor dentişti şi firmele care activează în zona turismului de sănătate.

„Nu avem statistici privind numărul stomatologilor din Capitală care tratează pacienţi străini, dar preţurile sunt aceleaşi pentru pacienţii noştri şi pentru cei din afară. Nu avem voie să punem tarif diferenţiat. Spre exemplu, un medic îşi stabileşte tariful după nişte criterii, dar şi în funcţie de costurile materialelor. Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o listă cu medicii care fac turism dentar din care pacientul să îşi poată alege un medic, în funcţie de competenţe şi de referinţele lui“, a declarat pentru „Adevărul“ medicul Alexandru Brezoescu, preşedintele CMDB.

Preţurile competitive i-au determinat pe pacienţii din Ungaria şi chiar pe cei din Austria să meargă în Timişoara şi în Arad pentru a-şi repara dantura, a completat dentistul.

„Avem şi pacienţi din SUA”

Catrinel Hagivreta, directorul executiv al grupului Dent Estet din Bucureşti, susţine că în ultimii ani a crescut numărul pacienţilor străini şi al românilor stabiliţi în afara graniţelor României care apelează la serviciile dentare din ţara noastră. Alţii, însă, optează pentru Bulgaria şi Polonia, unde preţurile sunt, de asemenea, mai mici decât în Occident.

„Fenomenul de turism dentar devine din ce în ce mai popular. Ţările din care primim majoritatea pacienţilor străini sunt Marea Britanie, Italia şi Franţa, dar avem pacienţi care vin chiar şi din Statele Unite ale Americii. Tratăm în principal problemele dentare ale adulţilor, dar au fost situaţii în care am efectuat tratamente dentare personalizate pe grupe de vârstă tuturor membrilor dintr-o anumită familie“, a declarat, pentru „Adevărul“, Catrinel Hagivreta.

Printre cele mai solicitate tratamente dentare se numără procedurile de  implantologie, albirea dentară sau obturaţiile de canal. „Diferenţa de costuri este semnificativă, cele din clinicile din Romania fiind cu până la 70% mai mici decât cele din ţările de origine. Există interes din partea noastră pentru această nişă a turismului dentar“, a completat directorul executiv de la Dent Estet.

Prin urmare, clinica dentară a lansat anul trecut un site dedicat turiştilor străini, de unde aceştia pot cumpăra pachete de servicii integrate, care cuprind inclusiv facilităţi de cazare.

Piaţa turismului medical românesc s-ar putea dubla până în 2014

Turismul medical la nivel global reprezintă o întreagă industrie. Spre exemplu,  în India ajunge la 1 miliard de euro. Pe de altă parte, Thailanda are costuri medicale de cinci ori mai mici ca SUA, iar Malaysia a extins viza pentru pacienţii străini de la o lună la şase luni. Care sunt tendinţele în România?

„Există deja spitale mari cu aparatură de ultimă oră şi cadru medical performant care oferă diverse tratamente. De aceea, şi acum sunt în plan investiţii pentru spitale mari private, complet dotate cu secţie de terapie intensivă, dar şi cu servicii de cazare similare celor oferite de un hotel de patru stele“, a explicat Răzvan Nacea, managerul companiei de turism medical Seytour.

Insight Market Research Solutions arată că „piaţa turismului medical din România s-ar putea dubla până în 2014. Mai precis, specialiştii se aşteaptă ca ea să ajungă la 500 de milioane de dolari şi 500.000 de turişti.  

CNAS va deconta o parte din serviciile oferite în UE

De cele mai multe ori, străinii îşi pot deconta până la 60% din costul lucrărilor, atunci când revin în ţara de provenienţă, cu factura din România. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu pacienţii români care optează pentru tratamentul în străinătate. Astfel, începând cu 25 octombrie 2013, orice stat membru UE în care pacientul este asigurat este obligat să ramburseze o parte din costurile de tratament, cu condiţia ca acesta să fie prevăzut printre serviciile de sănătate rambursabile în legislaţia naţională.

„Practic, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a primit un ultimatum. Rămâne de văzut ce se va întâmpla până atunci şi cum va funcţiona legislaţia naţională în favoarea cetăţenilor români. Dacă directiva va funcţiona cu adevărat în beneficiul cetăţenilor, atunci vor pleca probabil mai mulţi ca acum. Va fi o adevărată provocare pentru sistemul medical românesc“, a declarat Răzvan Nacea, managerul companiei de turism medical Seytour.
 
Micşorarea stomacului, de două ori mai ieftină

În acest moment, pacienţii sunt direcţionaţi însă mai mult spre exterior, către tratamente în spitalele din străinătate, a precizat doctorul Cătălin Copăescu, directorul general spitalului privat Ponderas din Bucureşti, care spune că turismul medical de la noi din ţară este aproape inexistent.

„Am avut câteva cazuri ale unor pacienţi veniţi din străinătate care au apelat la serviciile noastre medicale. 90% din aceştia sunt români stabiliţi în alte state UE, în timp ce restul pacienţilor au ales spitalul nostru pentru tratarea chirurgicală a unor boli precum obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi alte afecţiuni asociate obezităţii“, a explicat medicul chirurg.

Şi în domeniul chirurgiei, costurile intervenţiilor sunt reduse faţă de cele din străinătate. „Spre exemplu, în alte ţări din Europa, aceste operaţii sunt de două ori mai scumpe, iar în America – preţurile sunt de trei ori mai ridicate“, a completat doctorul Cătălin Copăescu.

Susţinător fervent al turismului medical, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), consideră că nu doar clinicile private pot oferi servicii de top clienţilor străini. Şi spitalele de stat ar putea fi incluse în această ecuaţie, însă pe anumite arii terapeutice.

„Dacă Ministerul Sănătăţii ar transfera spitalele clinice în subordinea universităţilor de medicină, s-ar putea câştiga bani, iar ei ar intra tot în sistemul de sănătate. Unităţile sanitare ar trebui să se pregătească, să vadă unde sunt competitive şi în ce domenii pot încheia astfel de contracte. În sectorul public, servicii de vârf sunt cele de chirurgie şi cele de cardiologie. Turismul medical reprezintă o mare şansă pentru noi“, spune profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: