Tulburătoarea poveste de viaţă şi moarte a chirurgului de la Spitalul Universitar, răpus de COVID-19. „Fără oxigen, a cerut să ajute un alt pacient!”

Unul dintre cei mai cunoscuţi medici specializaţi în chirurgie toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, doctorul Cătălin Bărbulescu, a pierdut lupta pentru viaţă la aproape 66 de ani, după ce s-a infectat cu noul coronavirus la spital. S-a luptat cu infecţia timp de 40 de zile. Internat la ATI, la ”Matei Balş” abia respirând, a cerut să consulte un pacient cu probleme toracice pe care nu-l putea ajuta nimeni.

Nume: Cătălin Bărbulescu. Profesia: chirurg. Locul de muncă: Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Vârsta: 66 de ani. Patologie asociată. Infectat la serviciu cu virusul SARS-CoV-2. S-a luptat cu infecţia timp de 40 de zile, în trei spitale, dar a făcut-o până la capăt. 

Pentru pacienţi, moartea dr. Bărbulescu e o pierdere grea. Breasla este şi ea tot mai împuţinată. Trei medici au murit deja în actuala pandemie, iar dr. Bărbulescu este al patrulea. 

Infectat în primele zile de pandemie

Pentru cei care l-au cunoscut, decesul dr. Bărbulescu a venit ca o lovitură de trăsnet. „Dr. Bărbulescu avea aproape 66 de ani, dar muncea mult, foarte mult. Făcea treabă de rupea. Nu se poate altfel la chirurgie. Era un om de o decenţă excesivă. Pe lângă faptul că era un profesionist, avea şi foarte mult caracter, ceea ce e din ce în ce mai rar în zilele noastre. Era modest şi nu se băga în faţă. Aşa cum ar trebui să fie majoritatea profesioniştilor. Chirurgia e un job pe care nu-l faci cu spectatori”, mărturisesc cei care l-au cunoscut.

Cu SARS-CoV-2, dr. Bărbulescu s-a infectat încă din primele momente ale pandemiei, când nici definiţia de caz nu era prea clară, nici măsurile de protecţie din spitale nu luaseră forma unor norme precise. „Boala a luat-o de la pacienţi. Erau foarte mulţi în spital despre care nu se ştia că sunt pozitivi. Apoi, în secţia în care lucra, din trei chirurgi, doi au fost testaţi pozitiv. Unul era dr. Bărbulescu. S-a internat la începutul lui aprilie”, povestesc medicii. Faptul că doctorul avea şi o patologie conexă a fost şi pentru colegi o surpriză. În activitatea de zi cu zi nu se vedea asta însă. „Alerga de la un etaj la altul. Dacă vreun coleg avea vreo belea şi nu putea să facă garda, o făcea el. Ăsta era omul, nu trebuia să-l rogi de două ori.”

Prima internare a fost la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Bucureşti, după care a fost mutat la „Matei Balş” şi mai apoi la „Marius Nasta”. Iniţial, medicul părea să se simtă bine, după care a urmat o deteriorare progresivă. A fost mutat la „Matei Balş”, unde situaţia părea să se schimbe lent în bine, dar, pentru că avea şi patologii asociate, a trebuit recuperat funcţional la nivelul plămânilor, şi aşa a ajuns la „Marius Nasta”. Aici a avut nevoie de intubaţie şi nu s-a mai putut face nimic. „S-a chinuit vreo 40 de zile”, mai spun sursele citate.

„Un om de o decenţă formidabilă”

„Nu a cerut în viaţa lui de la nimeni, nimic. Stătea la serviciu până termina treaba. Spre deosebire de ceilalţi, el avea tot timpul capacitatea de a glumi, chiar şi în situaţii critice. Vorbea foarte frumos cu pacienţii, iar când se enerva şi îi venea să-i pună la punct, avea un fel anume de a o face. Nu l-am auzit să jignească niciodată pe nimeni. Pe politicieni nu-i suferea”, mai arată colegii chirurgului.

Până unde puteau merge dragostea de meserie şi bătălia pentru viaţa pacienţilor lui? „Ultima operaţie pe care a făcut-o a fost a unui pacient care nu era român. Pacientul căzuse de la înălţime şi, pentru că nu se ştia dacă este pozitiv sau nu la COVID, a trebuit să îmbrace costumul de cosmonaut. Însă, nu prea vezi în costumul acela, că se abureşte. Şi pentru că a văzut că pierde pacientul, şi-a băgat picioarele în COVID, şi-a scos costumul şi a preferat să-l salveze. Pacientul s-a dovedit a fi negativ. Dar asta spune foarte mult despre dăruirea lui, despre dr. Cătălin Bărbulescu, despre ce fel de om era. A fost probabil cel mai bun dintre noi, cel mai omenos. Dânsul avea o mare capacitate de a înţelege suferinţa. Asta era una dintre marile lui calităţi. Şi-şi făcea treaba. S-a întâmplat să se îmbolnăvească de COVID-19 pentru că şi-a făcut datoria. Făcea mereu ce avea de făcut fără să comenteze şi fără să se plângă. Aici e paradoxul: că la noi, când vezi pe câte unul că-şi face datoria, te şi miri. Era un om de o decenţă formidabilă şi nelalocul ei din nefericire în zilele noastre”, mărturisesc apropiaţii.

Ultima consultaţie, dată când era pacient

Ultima operaţie nu a fost însă şi ultima consultaţie pe care dr. Bărbulescu a acordat-o. „Ştiţi când a dat ultima consultaţie? Când era pacient. Era la ATI la „Matei Balş” – avea saturaţie de oxigen de 88% – şi pentru că ştia că un alt pacient dintr-un salon alăturat avea o afecţiune toracică şi nevoie de consult, s-a dus cu fotoliul rulant să-l vadă. Abia respira şi a fost dus cu oxigenul la patul celuilalt pacient şi a examinat drenajul, a schimbat nişte parametri de aspiraţie şi asta a fost ultima lui consultaţie, pe care a dat-o în condiţii de hipoxemie. Şi decizia pe care a luat-o atunci a fost una care l-a ajutat pe acel pacient”.

Despre doctorul Bărbulescu

Chirurgul Cătălin Bărbulescu şi-a început cariera în chirurgie toracică la Spitalul Mănăstirea Dealul, lângă Târgovişte, unde, înainte de 1989, erau şi un sanatoriu, dar şi un centru mare de chirurgie toracică. Apoi s-a mutat la Spitalul „Sfântul Ştefan” din Bucureşti, după care, din 2004, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. 

Peste 2.500 de cadre medicale infectate

La începutul lunii aprilie, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, 35 de cadre medicale şi 75 de pacienţi erau confirmaţi cu coronavirus.

Potrivit ultimelor statistici ale Institutului Naţional de Sănătate Publică din România, din cele 17.036 de cazuri confirmate în ţara noastră, până marţi, 19 mai, 2.625 sunt medici, personal medical şi auxiliar. Bilanţul total al deceselor a ajuns la 1.124 de persoane.