Trei subiecte. Trei gânduri. Şi mă „deconspir”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unu: IPS Laurenţiu Streza avertizează candidaţii la prezidenţiale asupra intenţiilor care pot aduce votul de blam al celor 86%români ortodocşi, plus cei de alte confesiuni creştine. Doi: Americanii au curăţat plaja din Năvodari. Trei: Robert Turcescu repetă într-una că vrea un judecător drept. Păi, dacă-i aşa, mă „deconspir” şi eu.

1. IPS Laurenţiu Streza a avertizat pe candidaţii la prezidenţiale că „dacă vor avea curajul să promoveze vreo lege împotriva spiritualităţii creştine sfinte, împotriva moralităţii, împotriva sfinţeniei vieţii, atunci se vor întâlni cu cei 86% ortodocşi plus ceilalţi creştini ce vor veni alături de noi şi vor cunoaşte ce însemnează a primi un vot de blam din partea majorităţii covârşitoare a românilor”. Mulţi au crezut că BOR se amestecă în politică sau se războieşte cu minorităţile sexuale.

În realitate, IPS Laurenţiu a reiterat fundamentul democraţiei: legile reflectă voinţa majorităţii, iar teoriile „politically corect” sau ale discriminării pozitive nu se pot aplica în cazul oricăror minorităţi, fără a jigni morala publică a majorităţii. Este treaba fiecăruia ce face în intimitatea sa religioasă, sexuală etc. Dar a propune ca model familial un cuplu homosexual, asta ar nemulţumi şi morala majorităţii şi pe politicieni: numărul votanţilor care susţin homosexualitatea nu va suplini numărul celor care vor blama legalizarea, ca atare riscă pierderea de voturi. Şi aşa, politicienii sunt pe la coada clasamentului de încredere al românilor, tocmai datorită unui comportament anti-creştin al clasei politice, care încalcă şi elementarele 10 porunci vetero-testamentare (pe larg, în viitor).

Aşa înţeleg de ce premierul Victor Ponta a afirmat, la Adevărul Live, că societatea românească nu este pregătită pentru aşa ceva. Şi înţeleg şi de ce ne acuză unii că suntem prea ortodocşi. Că ortodoxia ne-a înapoiat şi că este incapabilă să ne „civilizeze”. Că este vinovată că ne învaţă să iubim cu scop înalt, nu cu scop imediat şi hedonist. Însuşi premierul pare că a uitat că spunea, la lansarea candidaturii: „Nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea”.

Sunt convins că vom fi „pregătiţi” atunci când politicienii vor avea de câştigat din asta. Rămâne doar ca activiştii minoritari să „convingă” poporul, spre a fi „pregătit”.

2. Americanii au curăţat plaja din Năvodari, cu ocazia Zilei Internaţionale a Ecologizării Plajelor. Frumoasă acţiune. Poate aşa învaţă şi românii să nu mai lase gunoaie pe plajă. Dar de ce la Năvodari şi nu la Mamaia, Eforie, Mangalia, Olimp sau altă staţiune? Chiar e plaja din Năvodari aşa de poluată? Probabil.

Mai cu seamă cu cât, la câţiva kilometri spre nord, la Capu Midia, se află o interesantă şi atractivă unitate militară, care are şi website, Tabăra de instrucţie şi poligonul de trageri sol-aer „Gl. Bg. Ion Bungescu”. Adică, poligon de rachete militare. Iar în 2011, americanii au fost pe acolo. Nu vă miraţi. E chiar logic. La Deveselu amplasăm scutul antirachetă, iar la Kogălniceanu operăm avioanele militare NATO. N-ar fi frumos ca la Capu Midia să avem şi nişte rachete care să apere flancul NATO de la Marea Neagră? Aşa, Năvodari se va înfrăţi cu Deveselu.

image
image

Înainte, „cooperarea între popoare" se demonstra prin plantarea de pomi. Acum, învăţăm ecologie şi ne ajutăm la curăţenie. Şi, desigur, importăm democraţie şi securitate.

3. Robert Turcescu vrea neapărat la judecător. Ar avea o soluţie: să se autodenunţe (între timp însă i-au făcut sesizare Ilie Năstase şi Mădălin Voicu). Dar susţine întruna că speră să fie unul drept. Prin asta lasă de înţeles că în România ar fi şi judecători nedrepţi?!

Dincolo de asta, cazul său a coagulat două tabere: unii cred că joacă după un plan stabilit, alţii (printre care şi eu) cred că n-a mai putut suporta compromisurile lumii politice şi încearcă să scape de ele invocând motive religioase.

Dilema se rezumă deci, la întrebarea: când a jucat teatru Robert Turcescu? Când a răspuns comenzilor politice, pozând în jurnalist imparţial? Sau acum, când pozează în creştin, eliberat de povara machiaverlâcului politic?

Eu continui să cred că vrea să se elibereze. Posibil ca afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu privind candidatul-ofiţer acoperit să îl fi aruncat în joc şi pe Turcescu. Iar el n-a mai vrut. Aşa că a inventat o „deconspirare”.

Dacă însă timpul va dovedi că Turcescu a jucat teatru religios în scop politic, atunci clar că nu ştie cine este Dumnezeu. Iar românii vor fi în pericolul de a deveni victimele propriei credinţe religioase, căci Turcescu va deschide epoca manipulărilor religioase prin presă.


În încheiere, mă „deconspir” şi eu. Am ascultat teatru radiofonic. Ştiu, este incredibil. Fac parte dintr-o lume care are, probabil, mai puţini adepţi decât ofiţerii acoperiţi ai serviciilor. Însă mi s-a părut un minunat medicament mediatic, într-o lume îmbolnăvită hiper-tele-vizual. Are darul de a-ţi pune mintea şi inima la lucru. Ca şi cititul,  de altfel. Din păcate, îl întâlnim rar, pentru că socotim că e plictisitor. Ce vom face, însă, când vom rămâne fără televiziune? Am auzit că nici în Rai, nici în iad nu se găseşte.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite