Trei ştiri pozitive legate de epidemia de coronavirus în România

252 de persoane s-au vindecat deja în România de coronavirus şi au fost externate din spital. Cele mai multe cazuri de însănătoşiri au fost înregistrate în Bucureşti (84), urmat de Timişoara (56). Informaţia a fost comunicată, miercuri, de Grupul de Comunicare Strategică.

România se află în continuare în topul ţărilor din toată lumea în ceea ce priveşte rata celor vindecaţi raportat la numărul cazurilor totale.

Rata de creştere pe zi a cazurilor este undeva la ~13,5% (în medie), faţă de 40% acum două-trei săptămâni. Progresia e liniară, artitemtică, iar nu exponenţială. De asemenea, rata de dublare a numărului de decese este de 3 ori mai mică, faţă de focarele aşa-numite exponenţiale (nordul Italiei, Madrid sau New York).

Şi ca să ne comparăm cu alte ţări: în Norvegia, epidemia a început cam în acelaşi timp ca la noi – în vreme ce în prezent Norvegia are dublul numărului de cazuri, şi 13 oameni vindecaţi. De asemenea, România are de ~5 de ori mai mulţi vindecaţi decât Polonia, şi de ~3 ori mai mulţi decât Luxemburg. Nu ne bucurăm, Doamne fereşte, de situaţiile din Norvegia, Polonia sau Luxemburg, încerc doar să arăt că stăm de fapt mai bine decât ne arată mass-media de la noi.

De asemenea, raportul dintre cazurile noi şi cei vindecaţi ar trebui să crească exponenţial până la un vârf, şi apoi să scadă. În România, acest raport este deja în scădere. De asemenea, sunt zile consecutive în care numărul cazurilor noi scade dramatic. Desigur, poate unele dintre aceste lucruri pot fi puse pe seama lipsei de acurateţe a unor raportări, însă nu toate cele de mai sus pot fi puse pe seama unor probleme de raportare.

Aşadar, în ciuda tuturor problemelor din spitale şi a gestionării în general precare a crizei (de exemplu, măsura de izolare a tuturor celor care intră în ţară practic nu a fost luată niciodată; spitalele nu au fost aprovizionate din timp cu provizii medicale şi ventilatoare mecanice, etc.), situaţia din România este departe de a fi aşa dramatică. E bine să fim raţionali, să respectăm recomandările sanitare şi să ne rugăm pentru cei bolnavi, însă ar fi absurd şi dăunător să ne lăsăm cuprinşi de panică sau deznădejde. Se spune că ce e cu neputinţă la om (din incompetenţă sau din alte motive) este cu putinţă la Dumnezeu. Se mai spune că Sfântul Nichifor cel Lepros s-ar fi arătat în Grecia şi Bulgaria, îndemânndu-ne să-l chemăm pentru a ne apăra de această molimă. Poate nu ar fi rău să îl chemăm şi noi mai intens şi să-l rugăm pe Dumnezeu să îi ajute pe cei bolnavi şi să ne păzească în continuare.