Trei scenarii care ar putea duce la dublarea cazurilor COVID-19 în România. Explicaţiile medicilor
0
Începerea şcolilor, revenirea românilor la serviciu şi alegerile locale vor fi factorii care ar putea aduce peste 2.000 de infectări pe zi în următoarele două luni, spun medicii. În contextul în care autorităţile au raportat, ieri, 755 de noi infectări depistate în numai o zi, 43 de decese şi un număr-record de pacienţi în stare gravă, mai exact 506 bolnavi de COVID-19 la ATI, specialiştii apreciază că situaţia s-ar putea agrava din toamnă.
Managerul Spitalului „Victor Babeş“ din Timişoara, medicul Cristian Oancea, apreciază că indicele de transmitere a noului coronavirus ar putea fi mai mare decât cel calculat de specialişti.
„Ne aşteptăm la un număr crescut de cazuri, personal mă aştept la peste 2.000 de cazuri (n.r. – pe zi). Cred că indicele de transmitere este mult mai mare decât putem noi să identificăm în acest moment. Cert este că sistemul sanitar este pus sub presiune în toată ţara, paturile de terapie intensivă observaţi că se umplu vertiginos şi numărul de decese nu este în scădere. Sunt mai mulţi factori. În primul rând, începerea şcolii, în al doilea rând, începerea lucrului, pentru că oamenii se reîntorc din concedii şi se apucă de lucru: se aglomerează mijloacele de transport în comun, corporaţiile etc. Şi mai este şi procesul electoral. Dacă vom fi responsabili şi dacă abordăm problema cu seriozitate, poate reuşim să depăşim cu bine aceste două luni“, a spus dr. Cristian Oancea la Digi24.
Epidemiolog: „Stăm pe un platou care nu e benefic“
La rândul lui, şi Emilian Popovici – medic primar epidemiolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie (SRE) – a declarat pentru „Adevărul“ că redeschiderea şcolilor, întoarcerea românilor din concedii şi scăderea temperaturii ar putea duce la înmulţirea cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2.
„Urmează redeschiderea şcolilor, care poate să aibă un impact de acest gen. Dacă lucrurile sunt perfecte, dacă totul se face perfect, poate să nu fie niciun impact. Dacă vor fi imperfecţiuni pe ici, pe colo, atunci se poate întâmpla să fie o oarecare creştere. Apoi, este perioada aceasta de reîntoarcere a oamenilor din concedii. E sfârşitul lunii august şi oamenii se vor întoarce din vacanţă. S-a văzut cum s-au comportat unii la mare şi în alte locuri. Şi aceasta poate să aibă nişte repercusiuni. Pentru că ei se pot întoarce, să zicem, unii dintre ei infectaţi şi se întorc în localităţile lor de domiciliu, şi pot genera cazuri secundare acolo“, explică medicul.
Un al treilea eveniment care ar putea influenţa creşterea numărului de cazuri de COVID-19 este sezonul rece.
„Vine luna noiembrie cu scăderi de temperatură. Dacă ne uităm la anii trecuţi, pot fi şi sub 10 grade în noimebrie. Şi asta înseamnă o activare a virusului ca o evoluţie a lui naturală. Pentru că aşa spun studiile: că sub 10 grade el devine mai activ. Şi, pe lângă asta, odată cu răcirea vremii, o să ne confruntăm şi cu gripa. Asta se întâmplă an de an, nu e o posibilitate sau o probabilitate, este aproape o siguranţă. Şi atunci, acestea vor merge împreună“, atrage atenţia conf.dr. Popovici.
Chiar dacă suntem pe un platou, perspectiva nu e prea roz, spune medicul epidemiolog. „Mai sunt şi alte considerente, dar era bine dacă aveai o «rezervă» de unde să poţi să creşti. Să fi fost la 0,6 – 0,7, cu 600, 700 de cazuri noi pe zi, nu cu 1.400. Pentru ca să poţi, ajungând la 1.400 de cazuri, să nu ai probleme. Dar, dacă de la 1.400 creşti cu 600, ajungi la 2.000. Asta e problema!“, conchide specialistul.
Ce reprezintă rata de reproducere a virusului
Dr. Emilian Popovici explică ce este rata de reproducere a virusului – indicele RO – şi ce arată acest indicator:
„Numărul bazal de reproducere, acel «RO», ne arată pe câţi indivizi dintr-o colectivitate în totalitate susceptibilă îi infectează o persoană pozitivă. Şi dacă el este mai mare de cifra 1, înseamnă că avem de-a face cu o epidemie în creştere, iar dacă e mai mic de cifra 1, înseamnă că avem o epidemie în scădere. De aceea nu este bine să te menţii mult la cifra asta, 1. De ce? Pentru că cifra 1 ne arată că un pozitiv infectează o altă persoană din colectivitatea respectivă sau din populaţia receptivă în care el se găseşte“.
Specialistul consideră că în România, în acest moment, nu se poate vorbi de o epidemie în evoluţie, însă ar fi fost bine ca acest indice, RO, să fie mai mic.
„Numărul bazal de reproducere este acum la 1. Nu contează că este 1,01 pentru că el are nişte marje. Poate să fie, de exemplu, 0,97 până la 1,03. Este un interval de confidenţă, aşa se numeşte. Dar el se menţine la 1 de la începutul lunii august, deci de circa o lună. Epidemia nu este în creştere. Este o epidemie care se menţine constantă. Suntem pe un fel de platou, dacă vreţi. Dar platoul acesta nu este benefic pentru că stăm pe el de ceva timp şi urmează nişte evenimente care pot să modifice lucrurile în sensul creşterii”, mai spune specialistul.
Institut: Peste 160.000 de cazuri COVID-19 în decembrie
Institutul pentru Măsurători şi Evaluare în domeniul Sănătăţii (IHME) din cadrul Universităţii Washington publică mai multe modele matematice cu previziuni despre evoluţia COVID-19 la nivel mondial. Trei variabile iau în calcul graficele IHME: scenariul de relaxare (n.r. – mandates easing), scenariul actual (n.r. – current projection) şi scenariul restrictiv (n.r. – universal masks).
În scenariul de relaxare, măştile sunt purtate în modul observat în ultima perioadă, în cel actual ele vor fi obligatorii dacă numărul deceselor e mai mare de 8 la milionul de locuitori, iar în scenariul restrictive, 97% din populaţie poartă măşti.
Calculele IHME arată că România ar putea avea un număr total de 166.343 de bolnavi de COVID-19 în data de 1 decembrie, în cazul în care măştile de protecţie vor fi purtate aşa ca până acum, iar activitatea şcolilor şi a agenţilor economici nu va fi afectată de nicio restricţie.
În cel mai restrictiv scenariu, dacă 97% dintre persoane ar purta măşti de protecţie, pe data de 1 decembrie, România ar avea 48.221 de cazuri de COVID-19, potrivit calculelor sursei citate. Proiecţia presupune închiderea şcolilor şi munca de acasă pentru mare parte din populaţie, plus alte interdicţii.
În scenariul actual, numărul total de îmbolnăviri va fi de 52.045 pe data de 31 octombrie, apoi vor fi instituite restricţiile drastice de mai sus.
În data de 15 noiembrie, IHME arată că România ar putea avea peste 3.077 de cazuri de COVID-19 care vor necesita terapie intensivă, dintre care 2.732 de cazuri vor avea nevoie de ventilaţie mecanică.
Citat
Cred că indicele de transmitere este mult mai mare decât putem noi să identificăm în acest moment. Cert este că sistemul sanitar este pus sub presiune în toată ţara, paturile de terapie intensivă observaţi că se umplu vertiginos şi numărul de decese nu este în scădere.
Un nou record negativ: 506 pacienţi internaţi la ATI
România a înregistrat, ieri, un nou record negativ în ceea pe priveşte numărul de pacienţi internaţi la terapie intensivă de la începutul pandemiei: 506 români se aflau internaţi în stare gravă la ATI. „Vârful” statisticii ATI fusese atins în 22 august, când erau internaţi 504 pacienţi. În numai 24 de ore, au fost depistate alte 755 de noi infectări, iar 43 de pacienţi au murit.
„În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 755 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV- 2 (COVID-19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 183 de persoane au fost reconfirmate pozitiv”, transmite GCS.
În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.447. Dintre acestea, 506 sunt internate la ATI.
„În intervalul 30.08.2020 (10.00) – 31.08.2020 (10.00) au fost înregistrate 43 de decese (29 bărbaţi şi 14 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus (…). 40 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi şi 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi”, arată GCS.
Se încarcă comentariile...
