Totul despre dosarul electronic de sănătate: „O persoană căreia i s-a deschis dosarul are la dispoziţie 48 de ore pentru a-şi stabili o parolă”

Completarea datelor medicale în DES devine obligaţie FOTO Adevărul

Completarea datelor medicale în dosarul electronic de sănătate devine obligaţie de serviciu pentru medicii din România, indiferent că lucrează la stat sau la privat. La aceste date nu au acces decât pacienţii şi medicii curanţi.

Toţi românii, indiferent că sunt sau nu asiguraţi, vor avea un dosar electronic de sănătate (DES), în care toţi furnizorii de servicii medicale, indiferent că vorbim de medicii de familie sau de cei din spital, vor fi nevoiţi să scrie datele medicale ale bolnavului. Aşa prevăd normele la dosarul electronic, puse în dezbatere publică de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

România va deveni, astfel, al treilea stat, după Estonia şi Singapore, care va avea un tablou complet al istoricului pacientului ce va putea fi accesat, în caz de nevoie, de orice medic.

De altfel, până în acest moment, fuseseră deja constituite peste 3,3 milioane de dosare la peste 4.800 de medici de familie şi în peste 70 de ambulatorii de specialitate, potrivit unor date obţinute de „Adevărul”. Potrivit cifrelor, au fost înscrise peste 6 milioane de fişe de consultaţie şi au fost date peste 1,5 milioane de trimiteri către medicii specialişti, pentru consult sau internare.

„Dosarul electronic este obligatoriu pentru toată lumea, indiferent că vorbim de clinici private sau de spitale de stat. Iniţial, dosarul a avut un caracter opţional, dar medicii nu au fost interesaţi să introducă date în el. Prin urmare, a devenit obligatoriu din luna iunie”, a declarat doctorul Marius Filip, responsabil al CNAS pentru programul DES, lansat în martie 2013, cu finanţare europeană.

Medicul arată că dosarul, a cărui iniţializare se face cu ocazia unui prim consult, va conţine toate informaţiile medicale care se regăsesc la ora actuală în foile de observaţie şi în registrele de consultaţii ale pacienţilor.

Dosarul electronic, cu două tăişuri

Informaţiile din istoricul medical al pacientului care sunt utile în situaţii de urgenţă sunt alergiile, grupa de sânge, bolile cronice, protezele, internările şi ultimele prescripţii, subliniază specialistul.

„Dosarul electronic este cu două tăişuri. E un act medical complet dacă ai scris ceva în el nu mai poţi şterge, ceea ce înseamnă că doctorii sunt nevoiţi să îşi asume responsabilitatea pentru actul medical care, în timp, va deveni unul de calitate. Sunt date medico-legale care, ca medic, te pot salva sau te pot înfunda”, a completat Marius Filip.

Acesta a mai adăugat că dacă procurorii vor să cerceteze un anumit dosar, aceştia nu pot să-l deschidă fără accesul pacientului sau, după caz, al împuternicitului.

„Este exact ca la bancă, nu are nimeni acces la datele respective fără acordul deţinătorului. O persoană căreia i s-a deschis dosarul are la dispoziţie 48 de ore pentru a-şi stabili o parolă. Va fi mai dificil pentru cei din mediul rural să utilizeze acest instrument, dar pot avea acces la el prin intermediari, spre exemplu, un nepot”, a mai spus coordonatorul proiectului.

Cum se face accesul la dosarul electronic

La dosarul electronic au acces proprietarii datelor, adică pacienţii şi medicii curanţi. Accesul la dosarul electronic de sănătate se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgenţă, iar în rest, numai cu acordul acestuia.

Matricea de securitate este proprietatea pacientului. Aceasta va fi dată pacientului de către orice medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie. Pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua şi IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru.

Medicii nu mai pot da reţete compensate pe alte CNP-uri

„Asiguratul îşi poate vedea istoricul oricand de acasă. Mai mult, beneficiile se extind şi pentru asiguratul care beneficiază în străinătate”, a spus şi Mihaela Tănase, consilier în CNAS.
Din punct de vedere medical, dosarul poate fi accesat de medicii care au cod de parafă şi semnătură electronică.

„O să fie urlete şi ţipete, dar cei din sistem se vor obişnui să-l folosească. Este un element important pentru viitor, având un dosar cu toate datele în el nu mai poţi să furi şi nici să dai reţete compensate unor persoane care nu sunt asigurate pe CNP-ul altcuiva. Vor fi schimbări de mentalitate şi de atitudine, asta e clar”, a conchis Filip.

Cardurile de sănătate au ajuns la peste 10 milioane de români

Peste 10 milioane de români au primit deja cardurile de sănătate, documentele electronice în baza cărora asiguraţii vor avea acces la servicii medicale începând din martie 2015.

Până în acest moment există un singur judeţ, Sălaj, unde toate cardurile de sănătate au fost preluate de către Compania Naţională Poşta Română. Din cele 152.000 de carduri preluate au fost predate  asiguraţilor  147.000, iar 6.500 se află încă la oficiile poştale, de unde pot fi ridicate de către asiguraţi.  

Cu toate că documentele au fost deja distribuite asiguraţilor, medicii de familie nu şi-au cumpărat încă cititoarele de card. „Nu am început să îl folosim, deocamdată le-am zis pacienţilor să îl ţină la ei, alături de buletin. Acest card de sănătate nu ţine loc nici de bilet de trimitere şi nici de adeverinţă, el doar atestă calitatea de asigurat şi în baza lui se vor valida serviciile medicale”, a explicat medicul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Practic, cardul naţional de sănătate este principala cheie de acces la dosarul electronic al pacientului.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara recent că fraudarea în sistemul sanitar nu va mai fi posibilă atunci când se vor folosi dosarul electronic al pacientului şi cardul naţional de sănătate.