Tinerii cu facultate vin la recalificare
0
Doar una din 10 persoane înscrise la cursurile de calificare sau recalificare este şomeră, restul cursanţilor fiind din rândurile absolvenţilor de studii superioare.
În cei trei ani de criză, 914.000 persoane au participat la programe de formare şi educare profesională, potrivit studiului "Impactul calificării şi recalificării asupra cererii şi ofertei de muncă".
Cei care s-au înscris în programe de perfecţionare şi specializare au fost ceva mai numeroşi decât cei care s-au calificat sau recalificat, primii reprezentând 53,7% din total, comparativ cu 46,3% de românii care au obţinut o calificare.
Indiferent că este vorba despre calificare sau specializare, marea majoritate a cursanţilor provine din rândul persoanelor deja ocupate, care au un loc de muncă.
Proporţia angajaţilor este mai mare la cursurile de perfecţionare, decât la cele de calificare - dintre cei înscrişi la cursuri pentru obţinerea unei calificări, una din zece persoane era şomer, în timp ce la programele de specializare doar o persoană dintr-o sută era şomer.
Concret, datele studiului arată că la primul tip de cursuri structura a fost următoarea, în cei trei ani analizaţi: 74% erau persoane deja ocupate (din care 95%, angajaţi pe perioadă nedeterminată), iar 16% erau persoane neocupate, adică absolvenţi, femei care s-au ocupat de familie şi au hotărât la un moment dat că vor să lucreze etc.
Categoria şomerilor se află abia pe locul trei, cu doar un un şomer la 10 cursanţi.
Portretul robot al celor care se recalifică
Din datele statistice ale studiului, rezultă că persoana care urmează programe de calificare sau recalificare deţine deja un job, are între 34 şi 44 de ani, locuieşte la oraş şi are studii medii, cel mult.
Şomerii nu mai au încredere în nimic
În proporţie covârşitoare, şomerii au studii puţine şi, de obicei, nu deţin nicio calificare, deci ar trebui să fie foarte interesaţi de numeroasele cursuri gratuite organizate atât de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, cât şi de firme private sau asociaţii care derulează proiecte pe bani europeni.
Cu toate acestea, spune Corina Rusu, formator la Elite Training, mulţi şomeri devin apatici şi resemnaţi după câteva încercări eşuate de a-şi găsi un loc de muncă. Mai ales că oferta de cursuri este adesea ruptă de realitatea economică.
De aceea, mulţi preferă calea cea mai comodă, să plece în străinătate, în loc să urmeze nişte cursuri a căror finalizare nu garantează obţinerea unui job şi niciun salariu decent. „Unii dintre şomeri au credite şi, chiar dacă reuşesc să angajeze, nu vor avea un salariu care să le permită returnarea ratelor. Aşa încât, preferă să plece, chiar dacă şi afară este criză, iar locurile de muncă sunt tot mai puţine", spune Corina Rusu.
Calificări în meserii instabile
Potrivit studiului, cele mai multe programe de calificare sunt pe ocupaţii riscante, care înregistrează cea mai mare instabilitate din punct de vedere al vechii în muncă.
Astfel, cele mai multe calificări se fac pentru ospătar/bucătar (16.6%), operator şi procesare date (11.7%), agent pază şi ordine publica (9,1%), meseriile cu cele mai multe concedieri şi reangajări, dar şi cu salarii apropiate de minimul pe economie. La cursurile de specializare sau perfecţionare, şomerii sunt şi mai rari: doar unul la o sută de persoane înscrise într-un program de acest gen.
Bugetarii, primii la specializare
Portretul-robot arată că urmează cursuri de perfecţionare orăşenii cu vârste între 35 şi 44 de ani, cu studii superioare, care au contract de muncă pe perioadă nedeterminată, la stat.
Bugetarii reprezintă mai bine de jumătate din numărul total al cursanţilor, iar în topul domeniilor se află sistemul de învăţământ, administraţia publică, sănătatea şi asistenţa socială. Angajaţii la stat nu fac asta pentru că visează să ajungă funcţionarul perfect, ci pentru că sunt siliţi să meargă la aceste cursuri plătite de instituţie, aşa cum se întâmplă în învăţământ..
Grosul cursanţilor este dat de ocupaţiile unde legislaţia impune o calificare şi apoi specializarea continuă, spune Corina Rusu, dar există şi un efect de criză, în cazul angajaţilor din privat.
Recesiunea a crescut nesiguranţa salariaţilor şi mulţi au înţeles că vor rezista pe funcţie sau post doar dacă se perfecţionează continuu. Aceştia au investit în pregătirea lor, indiferent că este vorba de persoane cu poziţii de conducere, sau doar persoane de pe posturi de execuţie. Este segmentul de formare care s-a extins cel mai mult în perioada de criză.
Cu toate acestea, piaţa programelor de specializare este încă departe de cea de afară: „Este vorba de mentalitate. Afară se vorbeşte despre învăţarea continuă, pe când la noi există încă persoane cărora li se pare mult o sumă de aproximativ 1.000 de lei, deşi îşi permit vacanţe în străinătate, de exemplu. Încă sunt oameni care nu văd aceste cursuri ca pe o investiţie", spune Corina Rusu.
"Cei disponibilizaţi preferă să plece în străinătate, chiar dacă şi afară este criză, iar locurile de muncă sunt tot mai puţine."
Corina Rusu formator
Topul celor mai mari indemnizaţii de şomaj
Specialiştii în resurse umane sunt printre cei mai bine plătiţi angajaţi din România, de îndată ce ei deţin trei poziţii din top 10 indemnizaţii de şomaj.
Primul dintre ei este un manager de resurse umane care ocupă chiar locul doi în top, cu 6.638 de lei indemnizaţie lunară. Cu două poziţii înaintea ecoomistului de bancă aflat în clasament, dar cu o indemnizaţie la jumătate din cea încasată de HR-ist. De referentul bancar nici nu mai amintim, întrucât se plasează abia pe a opta poziţie.
Deşi nu v-aţi imaginat, şi cei din domeniul IT&C ajung şomeri. Probabil prin lichidarea firmei. Oricum, în top apare şi o persoană din acest domeniu, un inginer de sistem software plasat abia pe ultimul loc, cu suma de 2.834 lei, mai puţin de un sfert din cea a şomerului de pe prima poziţie.
Cum se calculează şomajul
Indemnizaţia primită de un disponibilizat est formată dintr-o componentă fixă ce reprezintă 75% din indicatorul social de referinţă. Acest indicator este fixat în fiecare an prin legea bugetului asigurărilor sociale, în momentul de faţă având valoarea de 500 de lei.
Asta înseamnă că acea parte fixă a indemnizaţiei la care are dreptul un şomer este de 375 de lei.
Se adaugă o sumă ce reprezintă o cotă procentuală din salariul lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare. Dacă stagiu de cotizare a fost de cel puţin 3 ani, dar până la 5ani, cota este 3%, între 5 şi 10 ani vechime se acordă 5%, pentru un stagiu între 10 şi 20 de ani se calculează 7%, iar pentru cei care au peste 20 de ani de stagiu, procentul este de 10%.
Se încarcă comentariile...
