ONG-urile cer Guvernului să sprijine la Strasbourg propunerea de interzicere a ţigărilor slims şi aromate

ONG-urile cer interzicerea ţigărilor slim şi a celor cu arome FOTO Shutterstock

Mai multe ONG-uri au cerut Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, interzicerea ţigărilor slim şi a celor cu arome, în acord cu prevederile unei propuneri de Directive europene, recent votată şi de cele două Camere ale Parlamentului.

Asociaţiile au cerut Guvernului să sprijine, în cadrul şedinţelor Consiliului Europei, dispoziţiile propunerii de directivă europeană ce prevede atât interzicerea ţigărilor aromate şi a celor slim, cât şi introducerea de avertismente grafice obligatorii care să acopere în proporţie de 75% feţele principale ale pachetelor de ţigări şi a elementelor de securitate pe pachetele de tutun, pentru a combate comerţul ilicit.

„Tutunul nu este doar o chestiune de alegere de stil de viaţă pentru adulţi, peste două treimi din fumătorii europeni încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani. Tutunul este un produs care creează dependenţă, este letal şi care, pe termen lung, ucide jumătate din utilizatorii săi. În acest sens, comunitatea de sănătate publică salută aceste propuneri, ca un pas în direcţia corectă spre reducerea atractivităţii tutunului, în special pentru tineri, şi susţine că această directivă poate şi trebuie să meargă mai departe, cu reglementări mult mai stricte“, se arată în scrisoare deschisă trimisă reprezentanţilor Guvernului.

Reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale susţin că reglementările actuale prevăzute de legislaţia consumului de tutun nu sunt suficiente pentru a încetini tendinţa spre boală şi decese premature cauzate de tutun.

„S-a demonstrat că numai prin revizuirea şi actualizarea în mod regulat a politicilor de control al tutunului se pot sprijini guvernele să reducă prevalenţa fumatului şi prejudiciile pe care acesta le provoacă. În Europa, dar şi în România, scăderea consumului de tutun este prea lentă. Cercetările recente au raportat o scădere a fumatului de doar un punct procentual pe parcursul a trei ani, pentru rata actuală de 28%. Prin comparaţie, ratele de fumat în Australia şi Canada, liderii la nivel mondial în controlul tutunului, au scăzut în mod constant datorită politicilor puternice de control al tutunului şi sunt în prezent la aproximativ 17%“, spun aceştia.

Acţiunea este una comună la nivel european, întreprinsă de organizaţii non-guvernamentale din toate ţările europene ce au transmis solicitări similare către Guvernele din statele lor.

Legea lui Ciuhodaru, în acord cu cererile ONG-urilor

La începutul lunii februarie, parlamentarul PP-DD Tudor Ciuhodaru a propus o lege care interzice ţigările aromate şi cele slims. Deci, legea prevede aceleaşi modificări pe care le cer şi asociaţiile, în acord cu propunerea de Directivă a Uniunii Europene lansată în dezbatere în statele membre la începutul anului. Astfel, dacă iniţiativa legislativă a lui Ciuhodaru va fi aprobată de Camera Deputaţilor, care este cameră decizională, românii vor fi nevoiţi să renunţe la ţigările aromate şi la cele slims înainte de vecinii europeni. Iniţiativa a fost trimisă la Senat la începutul lunii martie, urmând să fie votată în plen în perioada următoare. Pentru a deveni lege, iniţiativa doctorului Ciuhodaru are însă nevoie de votul majorităţii deputaţilor, aceasta fiind Camera decizională.

Parlamentarii români, de acord şi nu prea cu noua Directivă

Parlamentarii români au fost invitaţi să se propununţe asupra propunerii de Directivă europeană care prevede interzicerea ţigărilor slims şi a celor cu arome. Cele două Camere ale Parlamentului au dat avize diferite, astfel că Senatul a aprobat propunerea Uniunii, după ce a fost discutată la Comisia senatorioală de Sănătate publică, însă, în dezbaterea de la Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, parlamentarii au hotărât că noua propunere de lege europeană nu respectă principiul subsidiarităţii.

Senatorul Ion Rotaru, membru al Comisiei de Sănătate publică, a explicat, pentru „Adevărul”, că votul parlamentarilor pe propunerea de directivă formulează, de fapt, poziţia României referitoare la schimbările propuse de Uniune în domeniul fabricării şi vânzării tutunului, în primul rând în ceea ce priveşte respectarea principiilor de subsidiaritate şi de proporţionalitate.

Camera Deputaţilor a respins propunerea de Directivă europeană

Principiul subsidiarităţii prevede că Uniunea Europeană poate interveni în politicile statelor membre doar dacă aceasta este în măsură să acţioneze mai eficace decât statele membre. Principiul proporţionalităţii prevede că Uniunea Europeană nu poate interveni mai mult decât este necesar în vederea atingerii obiectivelor tratatului respectiv.

„În cadrul Comisiei de Sănătate am discutat şi am decis că această propunere de directivă europeană respectă principiul subsidiarităţii. Camera Deputaţilor, spre exemplu, a decis că această propunere nu respectă acest principiu”, spune senatorul Ion Rotaru.

Senatorii cer măsuri compensatorii pentru fabricanţii de ţigări

În cadrul discuţiilor privind aprobarea propunerii de Directivă privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului, membrii Comisiei de Sănătate au discutat şi contextul pe fondul căruia vine această reglementare.

„Totodată, la Comisie am discutat şi contextul actualei propuneri, ţinând seama de o mulţime de factori printre care cel economic şi de sănătate. Trebuie să ţinem cont că în România sunt foarte mulţi fumători, mai mulţi decât în alte state ale Uniunii, dar şi să luăm în calcul că fumatul afectează sănătatea şi, în consecinţă, un număr mai mare de fumători ar putea însemna creşterea costului în domeniul sănătăţii. De cealaltă parte, este însă la fel de important să luăm în calcul factorul economic şi trebuie să acceptăm realitatea că industria producătoare de tutun are a doua contribuţie la PIB după industria de petrol. Depinde, deci, din ce unghi priveşti această problemă”, a explicat senatorul.

Luând în calcul aspectul economic, Comisia de Sănătate publică a Senatului a aprobat propunerea de directivă europeană prin care se interzic ţigaretele slims şi cele aromate, formulând însă observaţia că la nivel european ar trebui să se analizeze posibilitatea acordării de măsuri compensatorii părţilor afectate de această reglementare.

Schimbările aduse de propunerea de Directivă europeană pentru fumători

Propunerea de Directivă în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului prevede interzicerea ţigaretelor aromate, inclusiv a celor mentolate, pe motiv că acestea conţin mai multe substanţe nocive şi aditivi decât ţigările obişnuite. Aceeaşi propunere susţine şi interzicerea ţigăretelor subţiri, „slim” şi „super-slim”, întrucât consumatorii sunt înşelaţi, considerând, în cele mai multe cazuri, că acestea sunt mai puţin nocive pentru organism din cauza dimensiunilor reduse. În cazul în care Directiva va fi adoptată, europenii nu vor mai putea consuma nici tutun de mestecat.

Propunerea Uniunii pentru statele membre în lupta împotriva fumatului prevede şi schimbări în ceea ce priveşte prezentarea pachetelor de ţigări. Astfel, mesajele de avertizare cu privire la riscurile la care se supun fumătorii trebuie să ocupe 75% din suprafaţa pachetului, iar mesajele „Fumatul ucide. Lasă-te!” (Smoking kills – Quit now) şi „Fumul de ţigară conţine peste 70 de substanţe cancerigene” vor fi trecute obligatoriu pe partea laterală a tuturor pachetelor de ţigări.

Legea Ciuhodaru prevede în plus că tutunul de rulat nu va mai putea fi comercializat în pungi mai mici de 40 de grame.Aceeaşi lege prevede ca pachetele de ţigări să aibă o dimensiune standard pentru toate tipurile şi mărcile de ţigarete, „pentru a asigura vizibilitatea totală a avertismentelor de sănătate”.

Cum devine o propunere de Directivă europeană lege?

În cazul în care legea Ciuhodaru nu va primi votul Camerei Deputaţilor, există şansa ca toate aceste prevederi să devină obligatorii în România dacă propunerea de Directivă va deveni o lege europeană.

Pentru ca propunerea de Directivă privind fabricarea prezentarea şi vânzarea tutunului să devină Directivă europeană e necesar majoritatea parlamentelor naţionale din statele membre să considere că proiectul începlineşte principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii. Odată devenită Directivă, aceasta va fi transpusă într-un proiect de lege ce va fi publicat în Monitorul Oficial.

Dacă o treime dintre parlamentele naţionale ale statelor europene vor contesta conformitatea acestei propuneri cu principiul subsidiarităţii, Comisia va primi „cartonaşul galben”, şi în consecinţă va fi nevoită să reexamineze proiectul. În cazul în care Comisia va hotărî să menţină propunerea în pofida votului din parlamentele naţionale, aceasta va trebui să îşi motiveze decizia.

În cazul în care majoritatea parlamentelor naţionale vor contesta proiectul legislativ european, Comisia va primi „cartonaşul portocaliu”. Astfel, în cazul în care Comisia va menţine propunerea atât Consiliul, cât şi Parlamentul European, se vor pronunţa asupra proiectului. Dacă aceste foruri vor decide că reglementarea nu respectă principiul subsidiarităţii, o pot respinge cu aprobarea majorităţii parlamentare europene sau cu votul unei majorităţi de 55% a membrilor Consiliului.

700.000 de europeni mor prematur în fiecare an din cauza fumatului

Datele oficiale arată că 700.000 de cetăţenii ai Uniunii Europene (UE) mor prematur în fiecare an din cauza consumului de tutun şi aproape 13 milioane de persoane din cele 27 de ţări ale UE suferă de boli generate de fumat, cu efecte devastatoare asupra economiilor, societăţilor şi sistemelor de asistenţă medicală. Costul anual estimat, legat de consumul de tutun, pentru economia europeană, depăşeşte de o jumătate de trilion de euro (500 de miliarde de euro) sau aproximativ 4,6% din PIB-ul UE.

Un studiu Eurobarometru publicat în anul 2012 arată că trei sferturi dintre europeni şi 74% dintre români sprijină introducerea avertismentelor ilustrate de mari dimensiuni, iar jumătate dintre români susţin interzicerea logo-urilor, culorilor şi a elementelor de promovare de pe ambalajele produselor din tutun.