Testarea extinsă a asimptomaticilor, necesară. Ce se va întâmpla când Capitala va ajunge la „faimoasa“ rată de infectare de 3 la mia de locuitori

Foto: arhivă Adevărul

Temerile specialiştilor sunt susţinute de cifrele înregistrate ieri, după o săptămână în care recordurile negative s-au ţinut lanţ: nu mai puţin de 4.016 cazuri de noi infectări cu SARS-CoV-2 au fost depistate în România – record absolut – din 31.000 de teste efectuate.

Totodată, numărul pacienţilor internaţi la Terapie Intensivă a ajuns şi el la 686, iar numărul decedaţilor, la 66, în ultimele 24 de ore. În topul clasmentului „roşu”, Capitala deschide plutonul cu o rată oficială a infectărilor anunţată miercuri de 2,82 la mia de locuitori, urmată de 2,75, în judeţul Alba şi 2,35, în judeţul Vâlcea.

„Creşterea accelerată a cazurilor de la terapie intensivă este un lucru îngrijorător şi este rezultatul numărului de cazuri care s-au înregistrat acum o săptămână, adică în momentul în care am depăşit 3.000 de cazuri. Era de aşteptat ca peste circa o săptămână din acel moment să crească numărul de cazuri de terapie intensivă. Astăzi începem cu 4, cu cifra 4, peste 4.000 de cazuri, dacă în decursul acestei săptămâni vom avea valori de 4.000-4.500 de cazuri, o să vedem o nouă creştere, un nou salt peste o săptămână în secţiile de Terapie Intensivă. Or, lucrurile astea trebuie, la un moment dat, oprite. Nu putem să asistăm la blocarea sistemului de sănătate, pentru că nu blocarea în sine este periculoasă, ci faptul că acest lucru se soldează cu victime în rândul pacienţilor, în rândul celor care nu au acces la sistemul de sănătate şi aşa mai departe”, a declarat profesorul Alexandru Rafila.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, subliniază, la rândul lui, faptul că ne aflăm pe o curbă ascendentă care va duce la diagnosticarea a şi mai multor cazuri de noi infecţii în zilele următoare. „Nu este ceva neprevăzut. Cred că aceste cifre sunt orientative şi este evident că dacă suntem pe o curbă ascendentă şi în zilele precedente au fost multe cazuri, în mod logic, există persoane cu care aceştia au venit în contact şi acest număr poate fi mare. Şi atunci este clar că şi în zilele care urmează trebuie să ne aşteptăm la un număr mare de cazuri”, explică dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti. Şi dacă s-ar lua măsuri mai drastice de prevenţie, adaugă medicul, efectul lor s-ar vedea peste o săptămână, şi nu în ziua următoare.

Bucureştiul va ajunge la rată de infectare 3

Dr. Marinescu mai spune că fiind pe o curbă ascendentă, cel mai probabil Capitala va ajunge la acel faimos indice mai mare de 3 la mia de locuitori. „Şi atunci, trebuie să găsim un echilibru: să n-ajungem la o carantină pe care nimeni nu o vrea. Şi, oricum, noţiunea de carantină la nivelul Capitalei este greu de realizat, plus că înseamnă multe minusuri, nu doar din punct de vedere economic.”

Ce rămâne de făcut în asemenea condiţii? „Pot fi luate măsuri de genul: purtăm mască tot timpul, nu interacţionăm cu oamenii de lângă noi, trecem şcolile în modul de învăţare online. Lucrurile acestea sunt mult mai practice şi permit economiei să funcţioneze, oamenilor să meargă la serviciu. 

Pot fi luate măsuri de genul: purtăm mască tot timpul, nu interacţionăm cu oamenii de lângă noi, trecem şcolile în modul de învăţare online. Adrian Marinescu Medic „Matei Balş”

Trebuie să ne gândim că, de acum încolo, va urma o perioadă destul de îndelungată de convieţuire cu noul coronavirus. Şi chiar dacă vor fi momente de stabilizare, nu înseamnă că lucrurile se rezolvă. Şi trebuie să ne pregătim pentru un număr de luni de acum încolo cu o situaţie foarte intensă, fiindcă vor veni sezonul rece, gripa, e mult mai bine să ne găsim acest echilibru decât să ajungem la noţiunea de izolare”, este de părere medicul infecţionist.

Profesorul Rafila identifică transportul în comun din Capitală ca fiind un punct slab în eforturile de ţinere a epidemiei sub control. Universitarul consideră că trebuie acordată o atenţie maximă acestui aspect, precum şi schimbării metodologiei de monitorizare a persoanelor asimptomatice. Pentru a se evita aglomerarerea spitalelor COVID, adaugă Aexandru Rafila, această supraveghere ar trebui făcută de către medicii de familie.

Cât priveşte presiunea exercitată asupra sistemului medical, acesta ar putea fi întărit cu noi unităţi spitaliceşti care să intre în circuit, inclusiv noi locuri la Terapie Intensivă, lucru care s-a întâmplat şi până acum şi trebuie să se întâmple şi pe mai departe. „Trebuie să fim pregătiţi pentru că lucrurile sunt în dinamică. Dacă ai un sistem sanitar cu suficiente locuri, chiar dacă ai mai multe infectări, poţi să rezolvi. Asta nu înseamnă că nu trebuie luate şi măsuri în raport cu situaţia, cum ar fi de exemplu testarea extinsă a persoanelor asimptomatice. Plus măsurile sanitare despre care tot vorbim şi care trebuie să fie o rutină pentru noi toţi”, conchide dr. Marinescu.

Potrivit dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Bucureşti, sistemul de sănătate din România nu va intra în colaps. „Cu cât va creşte numărul, cu atât vor deschide şi alte spitale pentru internarea celor care au nevoie. Spitale în România sunt suficiente. Nu toate vor fi COVID. Dar mai este un aspect care trebuie lămurit: România este una dintre puţinele ţări unde mai există spitale de boli infecţioase. În Anglia nu este niciun spital de boli infecţioase, fiecare spital are infecţionişti care se ocupă şi izolează cazurile. Într-o pandemie cum este cea de acum, România are un avantaj: având spitale de infecţioase de tip pavilionar, izolarea se face mult mai uşor. Din punct de vedere economic, când ai un spital doar COVID, aici internezi doar astfel de cazuri şi ai consum de materiale sanitare mai mic”, punctează managerul.