Tăranii fierb ultima ţuică "sănătoasă şi sfântă" de dinaintea aderării

"Ăia de la UE să nu vină să ne comande la noi în ţară şi să ne înveţe ce să facem", spun sătenii din Şimian - Mehedinţi care fac tărie parfumată de piersică


În şimianul de Mehedinţi a început ultima fiertură a ţuicii înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Peste 60 la sută din săteni au cazan de ţuică, iar printre ei se numără şi Vasile Ciolacu, un moş la 84 de ani. Bătrânul devine slobod la gură când aude de normele europene privind impozitarea ţuicii de cazan ce depăşeşte cantitatea de 50 de litri.
,,Mă taică, am fost copil orfan şi sărac. Primul meu cazan de ţuică, până-n război, a fost o oală de plic cu două mănuşi, pe care puneam un capac din pământ, iar slăvuţa era din aluminiu. Ieşeau acolo 3-4 litri de ţuică şi beam din ea doar la sărbători. Cu chiu, cu vai am apucat în 80 să cumpăr de la nişte ţigani un căzănel de circa 20 de litri. Apoi, după Revoluţie, mi-am luat un cazan mare de peste 60 de litri capacitate cu care produc anual peste 120 de litri de ţuică. Acum aud că vin iar interdicţii ca pe vremea comuniştilor. Pe mine nu mă interesează ce spun ăia de la Uniunea Europeană, care vin să ne comande la noi în ţară şi să ne înveţe ce să facem. ţăranul a suferit îndeajuns şi trebuie lăsat să facă ţuică câtă vrea el. Whisky-ul acela străin nu e bun deloc, cred că bagă sodă în el să-l facă tare şi să cureţe omul care-l bea. ţuica noastră e sănătoasă şi sfântă, şi nu aş da-o pe nicio altă băutură", spune moş Vasile. Omul crede că revin vremurile în care cetăţenii trebuie să ţină ascunse cazanele de aramă "ca să nu fie terorizaţi de miliţie". Moş Vasile îşi aminteşte că, până-n anii '80, era nevoit să meargă la cazanul satului, construit de comunişti, de unde pleca cu cea mai slabă ţuică deoarece "fruntea" i se oprea pentru stat. Din acest motiv şi-a pus ambiţia şi şi-a luat cazan cu care făcea ţuică mai mult noaptea. Reţeta o foloseşte şi în ziua de azi. Pe lângă mere, pere, corcoduşe, prune şi comina de la struguri, moş Vasile are şi o materie primă aparte: piersicile. "Le-am dat sâmburii la o parte şi am făcut 20 de litri numai ţuică de piersică. Am împreunat-o apoi cu cealaltă, că aşa au zis ai mei din casă, dar, vă spun, era calitate, nu glumă", povesteşte nea Vasile. ,,Am apucat să gust şi eu dintr-o sticlă, când am venit de la piaţă. Era bună, mumă, făcută numai din piersică goală", ne-a spus, râzând, baba Ana, nevasta "ţuicarului". Cea mai mare bucurie a lui moş Vasile sunt cei 4 strănepoţi, care stau pe lângă el, când face ţuică la cazan. "Vreau să joc la nunta lor şi să dau la meseni ţuică de cazan!", a încheiat râzând moş Vasile Ciolacu.

Primarul n-a făcut campanie de informare
Primarul din şimian - Mehedinţi, Constantin Armaşu, recunoaşte că nu a făcut o informare serioasă în comună referitoare la normele europene privind cantitatea de ţuică produsă în gospodării, ce urmează a fi impozitată. A împărţit doar câteva pliante, pe care unii localnici le-au citit, alţii nu. El crede că va fi dificil să-i convingă, deoarece sătenii s-au obişnuit să facă ţuică ,,câtă vor şi când vor". "Nu ştiu dacă vor înţelege să respecte aceste reguli, care vor fi greu de pus în aplicare. Înainte făceau, la cazan, noaptea de frica miliţiei, unii au fost bătuţi zdravăn pentru acest lucru. Nu-mi rămâne decât să fac o campanie masivă de informare şi să încerc să-i conving de aceste norme europene", ne-a declarat, ieri, primarul Constantin Armaşu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: