Europarlamentarul Petru Luhan a cerut Comisiei Europene ca sucurile carbogazoase să fie vândute într-un regim similar celui aplicat ţigărilor
0
Europarlamentarul PDL Petru Luhan a cerut Parlamentului European şi Comisiei Europene să fie interzisă comercializarea sucurilor carbogazoase în şcoli sau în apropierea locurilor de joacă pentru copii. Motivaţia europarlamentarului: pericolul acestora asupra sănătăţii. România nu este însă singura ţară care a propus „suprataxarea“ alimentelor şi băuturilor nesănătoase.
Luhan arată, într-un comunicat de presă transmis marţi, că în urmă cu o zi s-a adresat în plenul european reunit la Strasbourg, avertizând în privinţa pericolului pe care îl reprezintă consumul de băuturi carbogazoase, în special în rândul copiilor.
„Având în vedere consecinţele grave asociate consumului de sucuri carbogazoase, acestea trebuie interzise în şcoli şi în apropierea locurilor de joacă pentru copii“, a spus Luhan.
Care sunt bolile provocate de consumul sucurilor carbogazoase
Acesta a spus că printre bolile cauzate de consumul băuturilor carbogazoase se numără obezitatea, scăderea densităţii osoase, care poate duce la osteoporoză, cariile dentare, posibile leziuni celulare, afecţiuni hepatice.
El a făcut referire la un studiu intitulat „Northern Manhattan Study“ (NOMAS), care denotă că sucurile carbogazoase dietetice cresc riscul unui accident vascular cu până la 61%.
Petru Luhan a solicitat Parlamentului European şi Comisiei Europene să ia „măsuri urgente pentru protejarea sănătăţii minorilor din Uniunea Europeană, prin tratarea comercializării sucurilor carbogazoase într-un regim similar celui aplicat băuturilor alcoolice şi ţigărilor, precum şi elaborarea de campanii de informare în şcoli“.
Ungaria şi taxa pe chipsuri
La nivel mondial, ideea suprataxării produselor alimentare nesănătoase a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, însă europenii au fost primii care au implementat un astfel de impozit. Mai exact, Ungaria a introdus, în iulie 2011, controversata „taxă pe chipsuri”, care prevede o taxă adiţională pentru alimente nesănăoase, bogate în sare, zahăr sau grăsimi, precum chipsurile, batoanele de ciocolată şi băuturile carbogazoase.
Nivelul taxării nu este deloc unul redus: spre exemplu, pentru chipsuri, ea se ridică la 200 de forinţi (aproape trei lei) per kilogram. Este adevărat că taxa se aplică producătorilor, dar ea se reflectă în preţul de la raft.
Danezii au urmat exemplul şi, în octombrie 2011, au introdus o suprataxă pentru produse precum unt, lapte, brânză, pizza, carne, ulei şi alimente procesate în cazul în care acestea sunt compose în măsură mai mare de 2,3% din grăsimi saturate.
Deşi aveau în plan o taxă similară şi pentru produsele cu o anumită concentraţie de zahăr, Ministerul Finanţelor a eliminat taxa în noiembrie 2012, argumentând că nu a reuşit să schimbe obiceiurile de consum ale danezilor pentru a-i convinge să mănânce mai sănătos, că a pus în pericol locuri de muncă şi că a stârnit un real coşmar birocratic.
Constituţia apără drepturi americanilor la băuturi acidulate
Chiar dacă a durat mai mult, nici americanii n-au renunţat la iniţiativă. La sfârşitul anului trecut, Michael Bloomberg, primarul oraşului New York, a reuşit să aprobe la nivel local o lege care interzice restaurantelor să ofere spre vânzare băuturi carbogazoase în pahare cu o capacitate mai mare de 16 uncii (aproximativ 473 de mililitri). Curtea de Apel din New York a decis însă în iulie 2013 că restricţia este neconstituţională, iar în prezent ea nu mai este în vigoare.
Newyorkezii au trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe astfel de iniţiative. În 2010, primăria a pornit o campanie pentru a convinge patronii de restaurante să nu mai ofere solniţe pe mese pentru a-i descuraja pe clienţi să consume sare în exces.
Acelaşi scop a fost urmărit şi de japonezi în 2008, când au introdus controalele pentru circumferinţa taliei. Companiile şi autorităţile locale ai căror angajaţi depăşeau standardele impuse de guvern erau forţate să achite penalităţi. Astfel, Ministerul Sănătăţii de la Tokio spera să reducă media de greutate a populaţiei cu 10% în următorii 25 de ani şi să limiteze apariţia unor boli precum diabetul şi atacurile vasculare.
Se încarcă comentariile...
