STUDIU De ce sunt românii nefericiţi în comparaţie cu ceilalţi europeni

STUDIU De ce sunt românii nefericiţi în comparaţie cu ceilalţi europeni

Românii nu sunt fericiţi FOTO Adevărul

Românii nu sunt foarte fericiţi şi nici foarte optimişti comparativ cu alţi europeni. Fac cu greu faţă problemelor financiare, nu îşi achită la timp facturile, amână consultaţiile la medic şi renunţă la carne şi fructe pentru a economisi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Datele se desprind din cel mai recent raport European Quality of Life Survey. Aceleaşi probleme le au şi croaţii, ciprioţii şi grecii, arată documentul care evidenţiază modul în care schimbările sociale şi economice au influenţat în bine sau în rău calitatea vieţii cetăţenilor europeni.
 
Concret, media europeană privind fericirea este 7.4 din 10.00, în timp ce media europeană privind calitatea vieţii este 7.1 din 10.00, România fiind în ambele situaţii sub media europeană. Dacă în alte state europene, nivelul de satisfacţie privind calitatea vieţii este constant pe parcursul vieţii, la români scade odată cu înaintarea în viaţă.
 
„Satisfacţia vieţii şi fericirea românilor are explicaţii multiple. Pe de o parte, e legată de satisfacţia locului de muncă, o sănătate bună şi a avea finalizate studiile universitare. Persoanele cu scoruri ridicate pe aceste trei dimensiuni au şi o satisfacţie a vieţii ridicată. Pe de altă parte, românii sunt persoane fără încredere de sine, negativişti şi care se lamentează într-un mod exagerat. Deci, deşi vorbim de un nivel de trai scăzut, insatisfacţia faţă de resursele financiare şi oportunităţi sau planuri de viitor, caracteristicile noastre culturale ca popor ne influenţează răspunsurile”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mihai Copăceanu, psiholog. 
 
De ce a dispărut optimismul românilor
 
Românii nu sunt nici foarte optimişti, fiind plasaţi tot în jumătatea inferioară a clasamentului european. De pildă, procentul de optimism exprimat de români era de 63% în 2016, la mare distanţă de suedezi, danezi şi irlandezi, care sunt optimişti inclusiv cu privire la viitorul propriilor copii.  
 
„Instabilitatea economică-social-politică influenţează în mod considerabil aşteptările românilor faţă de un viitor predictibil şi stabil, ceea ce are efect asupra satisfacţiei vieţii. Nu trebuie uitat factorul cultural. În România, aşa cum rezultă din studiu, bunăstarea subiectivă a rămas relativ stabilă de-a lungul anilor”, a completat Mihai Copăceanu.
 
Raportul european arată că românii reuşesc să facă faţă cu greu problemelor cu care se confruntă zi de zi, asta în timp ce restul europenilor se descurcă mult mai bine. Practic, românii susţin că le este greu să îşi revină din punct de vedere financiar. La pol opus se situează, şi de această dată, suedezii, urmaţi de finlandezi, care trec cu uşurinţă peste situaţiile dificile. 
 
„Tinerele generaţii, inclusiv copiii, de mici trebuie să fie instruite să creadă mai mult în forţele proprii. Copiii trebuie să fie ambiţioşi, să-şi depăşească limitele şi atunci când întâmpină dificultăţi şi disconfort emoţional să fie conştienţi că sunt doar momente punctuale în viaţă şi să se centreze pe soluţii”, susţine psihologul. 
 
Renunţă la vizita la medic, la legume şi fructe
 
Şi nivelul de satisfacţie privind condiţiile de trai este moderat în România, trendul fiind însă unul pozitiv, conform studiului, unde Grecia şi Bulgaria sunt plasate pe ultimele locuri. Raportul evidenţiază că în anumite ţări, între care şi România, populaţia preferă să economisească bani privându-se de fructe şi legume sau de carne. În total, 20% din europeni au declarat că au cumpărat carne mai ieftină şi 8% spun că au renunţat la fructe şi legume pentru a păstra bani. De cealaltă parte, atunci când vine vorba de amânarea vizitelor la medic, europenii preferă să sară peste vizita la dentist decât peste cea la un medic generalist.
 
Românii, nemulţumiţi de sistemul medical
 
În ceea ce priveşte accesul la sistemul de sănătate, românii se declară nemulţumiţi de ceea ce le oferă spitalele. Spre exemplu, 57% din români susţin că timpul lung de aşteptare e principala problemă atunci când merg la consultaţie. Probleme similare au raportat şi Malta, şi Grecia. 
 
„Din punct de vedere psihologic, ce ne diferenţiază de ţările cu scorurile înalte este rezilienţa slabă adică acea capacitate de a trece peste orice evenimente negativ din viaţă, pe care o avem, măsurată şi prin întrebări precum Când lucrurile merg greşit în viaţa mea, în general îmi ia mult timp până să-mi revin. Nu cred că ar trebuie să adoptăm modelele altora putem însă aprecia şi adopta atitudinea altora în faţa oricăror piedici din viaţa personală sau comunitară. Oameni săraci şi trişti, oameni cu probleme de sănătate există peste tot în lume însă atitudinea face diferenţa. Între un cerşetor occidental şi unul din România, ambii lipsiţi de orice sprijin şi resurse, cel dintâi are o altă atitudine faţă de viaţă ceea ce uneori îl face să-şi depăşească condiţia. Sănătatea mintală, o bună funcţionarea psihologică şi mai ales a avea un sens în viaţă sunt indicatori pentru o satisfacţie a vieţii”, a conchis Mihai Copăceanu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările