STUDIU Românii, corigenţi la simţul civic. Care sunt principalele defecte ce îi despart de societatea occidentală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii apreciază civilizaţia din Occident, dar nu sunt dispuşi să respecte reguli elementare acasă, precum liniştea publică, regulile de circulaţie sau păstrarea curăţeniei. De cealaltă parte, nici statul nu reuşeşte să dezvolte programe de încurajare a spiritului civic, deşi Europa oferă numeroase exemple de succes.

Simţul civic reprezintă sarea şi piperul care lipsesc societăţii româneşti, relevă un studiu comparativ la nivel european. Pierdut undeva în ceaţa regimului comunist, românii sunt şi astăzi la fel de dezinteresaţi de binele comun şi de implicarea benevolă în dezvoltarea comunităţii, deşi laudă adesea stilul de viaţă „civilizat” al occidentalilor. Chiar şi aşa, când se întorc din străinătate, discriminarea şi abuzul revin la ordinea zilei, deşi atât legislaţia din România cât şi cea europeană condamnă aceste practici.

Marea problemă a societăţii noastre este reprezentată de lipsa de respect faţă de ceilalţi, care se traduce adesea prin dispreţul faţă de reguli, relevă studiul întocmit de Asociaţia „Voluntar pentru cetăţenie activă”. „În România, din păcate, ordinea publică este de cele mai multe ori încălcată, uneori din neştiinţă, dar de cele mai multe ori din cauza individualismului şi a nepăsării. Mulţi spun că este dreptul lor de a fi liberi să facă cum vor şi ce vor. Însă nu îşi dau seama că acest lucru are consecinţe negative faţă de ei, în primul rând. Legea ordinii publice de puţine ori se respectă şi de şi mai puţine ori se aplică în România”, se arată în studiu.

O democraţie prost înţeleasă, bruiată de experienţa celuilalt regim, explică sociologul Mircea Kivu. „Ne situăm mai rău ca alte state în ceea ce priveşte simţul civic, sunt multe studii care arată că gradul de implicare civică a românilor este destul de scăzut. Spiritul civic a fost denaturat timp de 45 de ani şi nici pe urmă nu s-au făcut prea multe”, este părerea sociologului.

Românii sunt şoferi, pietoni şi biciclişti inconştienţi

Nici când vine vorba de propria siguranţă, românii nu se dovedesc mai iubitori de reguli. „Zilnic vedem pietoni care trec prin spaţii nemarcate corespunzător. Aceasta este una dintre problemele grave cu care ne confruntăm. Poliţia încearcă pe cale contravenţională să pună capăt acestui obicei extrem de periculos, însă fără prea mare succes. Statisticile arată că 70% din accidentele în care sunt implicaţi pietonii sunt provocate din cauza acestora”, mai arată studiul.

Alte ţări europene au dezvoltat sisteme inteligente pentru descurajarea şoferilor care nu se supun regulilor. Spre exemplu, Marea Britanie a dezvoltat un sistem eficient de camere de siguranţă amplasate acolo unde se produc cele mai multe accidente sau unde se depăşeşte frecvent viteza. Cu banii obţinuţi din amenzi, autorităţile investesc în alte camere de supraveghere. S-a constatat o reducere cu 70% a încălcării regulilor de circulaţie. În Franţa, şoferii care nu respectă regulile primesc negreşit amendă acasă, fiind reperaţi de radare automate.

Discriminarea femeilor în societatea românească

Studiul mai arată că în România, societatea manifestă prejudecăţi faţă de femei, stereotipuri precum „bărbaţii sunt mult mai pricepuţi decât femeile în ceea ce priveşte domenii precum ştiinţele exacte, politica, ingineria sau medicina; femeile, prin natura lor, sunt mai înclinate spre ştiinţele umaniste şi arte şi tot ele sunt cele responsabile de gospodărie şi creşterea copiilor, iar bărbaţii sunt cei care trebuie să întreţină material casa”, se arată în studiu. În România, această discriminare poate să fie prezentă în anunţurile de locuri de muncă unde este condiţionată ocuparea postului de apartenenţa la un anumit sex, în procesul de recrutare şi selecţie în cadrul căruia, în multe cazuri apare invocat argumentul maternităţii, în solicitarea testelor de sarcina pentru anumite posturi şi în compensarea salarială şi promovarea profesională.

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, femeile câştigă cu 16% mai puţin decât bărbaţii, iar ponderea acestora în Parlament în ţara noastră este de numai 27%. Conform ritmului de progres al politicilor, experţii estimează că fi nevoie de peste 70 de ani pentru a se putea ajunge la un salariu egal în rândul celor două sexe şi de 20 de ani pentru ca reprezentarea femeilor în rândul parlamentelor naţionale să ajungă la pragul de 40%.

Roxana Dumitrache, blogger adevarul.ro, activistă feministă care a lucrat în cadrul Comisiei Europene pe probleme sociale în rândul femeilor, spune că modul  în care egalitatea de şanse este internalizată şi aplicată în România frizează absurdul. „Încă există o diviziune clară a muncii în raport cu genul, vorbim de un pattern istoric până la urmă, dar care e foarte vizibil şi în prezent. Nu întâmplător, în multe sectoare de activitate se menţine o feminiziare a bazei şi o masculinizare a poziţiilor de  management şi top-management. E un model clonat peste tot: de la spitale, unde şefii de secţie sau managerii de spitale sunt în principal bărbaţi, la mediul univeristar unde, cu foarte puţine excepţii, poziţiile de rector sau decan aparţin bărbaţilor. În administraţie, situaţia e identică. Mai mult, sectoarele în care lucrează mai multe femei decât bărbaţi: educaţia şi sănătatea sunt cele mai slab remunerate, sunt de fiecare dată Cenuşăresele bugetului de stat. Dacă ne referim strict la utilitatea socială, mă întreb de ce o educatoare are un salariu de două ori mai mic decât al unui jandarm”, spune Roxana Dumitrache.

Nu păstrăm curăţenia

De asemenea, studiul mai subliniază că prea puţini români înţeleg că ei înşişi contribuie în cea mai mare măsură la păstrarea curăţeniei în comunitatea în care locuiesc.

„Majoritatea oamenilor aruncă pe stradă ambalaje, peturi etc. fără a se gândi nici măcar o secundă la răul pe care îl face mediului în care chiar ei locuiesc.  Chiar şi atunci când deşeurile sunt colectate, acestea nu sunt colectate selectiv. Majoritatea cetăţenilor strâng resturile menajere în acelaşi recipient fără a se gândi la mediul care îi înconjoară”, este una dintre concluziile studiului.

De-a lungul timpului s-a încercat implementarea unor programe de colectare a deşeurilor, dar într-o manieră destul de timidă, neavând efecte vizibile majore, se arată în analiză.

„Adulţii pot fi educaţi prin sancţiuni, amenzi pentru deranjul ordinii publice sau pentru aruncarea de gunoaie în spaţiul verde, dar la noi lipsesc. Te gândeşti de două ori înainte să arunci gunoi în parc dacă ştii că poţi plăti amenzi usturătoare, şi nu doar pe hârtie, ci chiar puse în aplicare. Atitudinea aceasta a românilor de «fac ce vreau eu» denotă lipsă de educaţie civică dar şi o lipsă de respect faţă de ceilalţi oameni. În fond, cu toţii coabităm în societate, nu suntem exclusiv <<individuali>> în viaţă, suntem şi un colectiv”, consideră Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger „Adevărul”.

La nivel european, ţările care sunt în topul procesului de reciclare sunt Austria, Germania, Belgia şi Regatul Ţărilor de Jos. Acestea au ajuns la un efectiv de reciclare de peste 50% în perioada 2001-1010 conform Agenţiei Europene de Mediu şi sunt singurele ţări care au atins deja obiectivul impus de Uniunea Europeană. Ţări precum Marea Britanie sau Irlandă şi-au crescut procentul de reciclare substanţial în aceeaşi perioadă (între 10%-20%). Sunt însă ţări, printre care se numără şi România în care procentul de reciclare este foarte mic şi care vor trebui să facă eforturi deosebite să atingă standardele impuse la nivel european.

Şcoala românească nu creează cetăţeni

Simţul civic autentic se formează încă din primii ani de şcoală, dar şi la acest capitol statul român lasă de dorit, consideră specialiştii. Elevii români beneficiază de educaţie civică doar în clasele a III-a şi a IV-a, când sunt familiarizaţi cu noţiuni ca democraţia şi conduita într-un stat de drept şi în clasele a VII-a şi a VIII-a, prin studierea materiei de Cultură civică. Uneori, studiul continuă prin materii opţionale la nivel liceal, însă nu este suficient, spun specialiştii.

„Educaţia civică se face cu întrerupere şi sunt puţine şcoli care oferă opţionale dedicate. În plus, manualele insistă foarte mult pe latura teoretică, eşuând să dezvolte spiritul de iniţiativă şi implicarea activă în problemele comunităţii, prin programe de voluntariat foarte apreciate în alte ţări europene”, susţine sociologul Alina Suciu. Şi Mircea Kivu consideră că cetăţenii de mâine trebuie formaţi de şcoală.

„Educaţia ar trebui să nu fie doar o materie de studiu, ci o disciplină practică permanentă. Copiii trebuie învăţaţi din şcoala primară cum să-şi apere drepturile, cum să se implice constructiv, nu doar despre cum se numesc instituţiile statului”, a completat sociologul.

Una dintre lecţiile care pot fi învăţate de la vârste fragede este păstrarea curăţeniei şi ocrotirea mediului înconjurător, însă şcoala eşuează de cele mai multe ori în a le insufla elevilor astfel de valori.

„Pentru ca ei să înveţe acest lucru trebuie să li se spună, dar să li se şi arate acest lucru. Aşadar, în fiecare şcoală trebuie implementat un program de ecologizare care să presupună pubele separate pentru fiecare tip de deşeu în parte. În fiecare clasă ar trebui să existe aceste recipiente pe care să fie scris tipul de deşeu. Cetăţenia activă începe de la vârste fragede, iar acest lucru, din punct de vedere ecologic, înseamnă un mediu înconjurător mai curat pentru ei, dar şi pentru cei ce vor veni din urma lor”, se arată în studiu.


 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite