STUDIU De ce nu vor să se întoarcă în ţară românii din Diaspora

FOTO: Ana Poenariu/Mediafax

Majoritatea românilor plecaţi la muncă sau la studii în străinătate vor să se întoarcă acasă, însă mai aşteaptă ca România să se cureţe de corupţie şi de mentalitatea care ne blochează sistemul social.

70% din românii plecaţi în străinătate ar vrea să se întoarcă acasă, însă îi ţin în loc corupţia, mentalitatea românească şi nivelul scăzut de trai, arată un studiu realizat la iniţiativa Romanian Business Leaders. Cercetarea mai arată că motivul principal al emigrării l-a constituit condiţia materială, românii fiind atraşi de nivelul ridicat de trai din ţările în care au migrat, dar dorul de acasă şi ridicarea nivelului de trai din România i-ar face să se întoarcă. De altfel, aproape jumătate din ei, 48%, cred că în următorii ani, situaţia din ţară se va îmbunătăţi în plan social. 

"Problema este că dacă stai mult timp într-o societate, şansa să te întorci e tot mai mică, în special dacă îţi şi întemeiezi o familie acolo. Cei mai mulţi au plecat din motive economice, dacă va creşte nivelul de trai, există şansa ca unii dintre ei să se întoarcă. Practic, dacă cineva are venituri suficiente încât să trăiască aici, nu are de ce să plece în plan economic", este de părere sociologul Alfred Bulai.

Cât priveşte mentalitatea de la noi care a devenit motiv de emigrare pentru o parte dintre românii care aleg să plece din ţară, specialiştii sunt de părere că de fapt stresant este ritmul lent cu care se mişcă oamenii. Psihologul Mihai Copăceanu vorbeşte de o letargie generală a societăţii, moştenită de pe vremea comunismului când practic ne-am sufocat ca naţie. 

"Românii au o problemă cu respectul faţă de ceilalţi, au un scepticism şi o reticenţă la schimbare, o letargie socială. De multe ori, ei îşi spun «lasă, că nu poţi face nimic în ţara asta, lasă că merge şi aşa», e o resemnare generală şi o formă de pasivitate, o delăsare în care românii acceptă eşecul, sunt comozi şi nu se mobilizează atunci când e nevoie, când se pune problema unei acţiuni definitive pentru schimbare”, a explicat Copăceanu care este problema cu mentalitatea românească. Ca exemplu al acestei letargii sociale, noi considerăm că proteste de 20.000 de oameni sunt manifestaţii de amploare într-un oraş cu 3 milioane de locuitori. E puţin, de fapt, şi asta fiindcă un procent foarte mic din populaţie este cu adevărat activ şi doritor de schimbare.

„Trebuie generate oportunităţi”

La rândul său, Tianu Burduja, fondatorul Ligii Studenţilor Români din Străinătate şi al fundaţiei CAESAR, spune că diaspora se va întoarce înapoi atunci când România le va oferi oportunitatea să facă asta. „România va reuşi să-şi aducă şi să-şi păstreze acasă cetăţenii atunci când le va oferi suficiente oportunităţi, într-o societate bazată pe merit. Corupţia înseamnă pentru românii din diaspora şi lipsa autostrăzilor, şi lipsa unui sistem medical performant, şi lipsa infrastructurii şcolare, şi o administraţie publică sufocată de birocraţie, şi sistemul de taxe, şi multe alte lucruri care afectează viaţa de zi cu zi în comparaţie cu traiul într-o societate aşezată. Ce avem de făcut? Mai întâi, e nevoie de o creştere economică sănătoasă, printr-un mediu privat competitiv, care să genereze oportunităţi. Apoi, e nevoie de o administraţie publică eficientă, cu un nou tip de clasă politică (definită de competenţă, integritate şi dorinţa de a se implica pentru comunitate), care să asigure servicii publice de calitate. În fine, e nevoie de cât mai multe punţi de legătură între românii de acasă şi cei din diaspora: platforme de relaţionare, de investiţii, de informare.”, este de părere Burduja.

Despre corupţie şi iresponsabilitatea autorităţilor în general, doi factori importanţi care îi alungă pe români din ţară, vorbeşte şi Ruxandra Manea, o tânără profesoară, proaspăt întoarsă în ţară după cinci ani de studii în Coreea de Sud. "Unul din motive este pentru a câştiga experienţă internaţională fie academică sau profesională. De obicei, aceste plecări au un scop şi o durată clar definite, mulţi alegând să se întoarcă acasă după o perioadă şi să se implice în proiecte în România, unde în mod clar pot aduce un plus de valoare şi de expertiză. Sunt de altfel cazurile fericite, care au de obicei o imagine realistă, echilibrată, asupra situaţie din România când se întorc. Însă, provocarea este ca acest entuziasm să se menţină şi motivaţia lor să fie mai mare decât obstacolele pe care le pot întalni ulterior. Cazul al doilea, şi din păcate tind să cred că se referă la majoritatea celor pleacă, este cel în care românii pleacă dezamăgiţi de condiţiile din ţară, de sistemul public, de corupţie, de abuzurile de orice natură. Cred că am trăit recent drama colectivă a sistemului care şi-a arătat hibele în momentul când am fi vrut cel mai mult, când am fi avut cea mai mare nevoie de el. Mostra de iresponsabilitate la care am fost martori este simbolul dezamăgirii şi al neputinţei românilor care aleg să plece departe de casă", a spus Ruxandra Manea.

Primii paşi spre schimbare

Nicolae Ştefănuţă, care este plecat din ţară de mai bine de 10 ani şi acum lucrează la Parlamentul European unde este reponsabil de relaţia dintre Parlament şi Congresul American în sfera economică, a realizat o iniţiativă legislativă, numită i74, care, dacă va fi semnată de 100.000 de oameni până în primăvară, ar putea să intre ca proiect legislativ în Parlament şi să schimbe ceva în ceea ce priveşte corupţia şi mentalitatea în România. Printre altele, pe lista i74 sunt reducerea numărului de parlamentari şi amendarea lor dacă au absenţe nemotivate în şedinţele de plen. Iniţiativa este deja un succes, în special tinerii s-au mobilizat pe reţelele de socializare.

" i74 nu schimbă România diametral, însă o schimbă esenţial, în trei puncte care ţin de normalitate, de faimosul «o ţară ca afară». În clivajul dintre parlamentar şi cetăţean, gândirea de dregătorie şi nu de serviciu adus comunităţii. Cum? Prin transparenţa votului, prin publicarea cheltuielor, prin apropierea de alegătorul de peste tot, inclusiv diaspora. Doi, responsabilizează parlamentarul prin penalizarea absenţelor, prin obligaţia de a angaja persoane calificate pentru munca parlamentară şi prin obligaţia de a prezenta chitanţe pentru rambursarea de cheltuieli. Trei, redă demnitatea acestei funcţii. Un parlamentar nu poate fi mândru că votează netransparent cu bile albe şi negre. Că blochează cercetări penale prin vot secret pe imunitate. Aceste lucruri trebuie schimbate, înnoite. Eu cred că o clasă politică mai bună, mai profesionistă, mai respectuoasă faţă de cetăţean este deja un început bun pentru o ţară în care vrei să trăieşti", a explicat Ştefănuţă.