Studiu: Măsurile OMS de control al produselor din tutun eşuează. Abordarea de reducere a riscurilor funcţionează

Foto: Arhivă

Un studiu efectuat de Dr. Lars Ramström demonstrează că trecerea de la fumat la produse precum snus (produse din tutun pentru uz oral), după modelul Suediei, reprezintă o tactică mai eficientă pentru a reduce decesele asociate fumatului. Cercetătorul este de părere că OMS trebuie să adopte măsuri de reducere a efectelor nocive ale fumatului, sprijinind folosirea de produse cu nicotină mai sigure ca alternativă la fumat.

O cercetare independentă lansată la #GFN22 demonstrează că nu există o asociere evidentă între aplicarea măsurilor OMS de control al tutunului, cunoscute sub numele de „MPOWER”, şi nivelurile scăzute ale mortalităţii asociate fumatului în Europa.  

Peste 50 de specialişti internaţionali în domeniul tutunului şi al nicotinei participă alături de delegaţii prezenţi la Varşovia şi Polonia, la cea de-a noua ediţie a Forumului global anual pentru nicotină (#GFN22), care se desfăşoară în perioada 16-18 iunie.   

Cercetările doctorului Ramström arată că adaptarea unor măsuri clare pentru preîntâmpinarea şi reducerea efectelor nocive ale fumatului în politicile actuale de control reprezintă soluţia pentru renunţarea la fumat.  

 Forumul global pentru nicotină este singura conferinţă internaţională care se axează asupra rolului produselor cu nicotină mai sigure (ţigări electronice, pungi cu nicotină pentru uz oral, produse din tutun pentru uz oral precum snus-ul de tip suedez şi produsele care încălzesc tutunul), care contribuie la renunţarea la fumat, într-o abordare intitulată „Reducerea efectelor nocive ale fumatului”.

Oamenii fumează pentru a consuma nicotină, iar fumatul este principala cauză de boli netransmisibile la nivel mondial, cu un număr apreciat de opt milioane de decese în rândul fumătorilor în fiecare an. În ciuda faptului că nicotina nu provoacă cancer, atunci când tutunul arde, el eliberează mii de substanţe chimice nocive, dintre care multe sunt cancerigene, ele fiind inhalate prin fum. 

În anul 2005 a intrat în vigoare „Convenţia pentru controlul produselor din tutun (FCTC)” creată ca răspuns la criza globală din domeniul sănătăţii publice cauzată de consumul de tutun şi de fumat. Acesta a fost primul tratat internaţional negociat prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În anul 2007, OMS a lansat „MPOWER”, un proces şi un mecanism de supraveghere pentru punerea în aplicare a FCTC. Incluzând şase măsuri de control al tutunului, „MPOWER” şi-a propus să: monitorizeze consumul de tutun şi politicile de prevenire, protejeze oamenii de fumul produs de ţigările clasice, acorde sprijin pentru renunţarea la fumat, avertizeze cu privire la pericolele pe care le prezintă acesta,  aplice interdicţii privind publicitatea, promovarea şi sponsorizarea tutunului şi să crească taxele aplicate produselor din tutun. 

OMS a declarat, în cel mai recent raport privind progresele înregistrate, că 5,3 miliarde de persoane erau „acoperite” de cel puţin o măsură MPOWER la „ cel mai înalt nivel”. Însă, circa 30% din ţările care au semnat convenţia FCTC nu au adoptat nicio măsură „MPOWER”.  O analiză arată că, din cele 49 de ţări care nu au aplicat nicio astfel de măsură, 41 sunt ţări cu venituri mici şi mijlocii (LMIC). Acest lucru este important, fiindcă 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din lume trăiesc în LMIC, ţări care sunt cel mai puţin apte să ajute oamenii să renunţe la fumat sau să trateze bolile asociate fumatului. Totodată, trebuie remarcat faptul că numărul total de fumători a rămas neschimbat din anul 2000, în ciuda faptului că măsurile „MPOWER” au fost lansate în urmă cu 15 ani. „Acest lucru este, în parte, un rezultat al reticenţei OMS de a adopta politici de reducere a efectelor nocive ale fumatului, în ciuda faptului că reprezintă al treilea pilon al propriei strategii de control al fumatului, alături de reducerea cererii şi a ofertei, în cadrul FCTC”, se arată în comunicat. 

Anual, se înregistrează opt milioane de morţi în rândul fumătorilor, în întreaga lume. Pentru a aprecia eficacitatea programului „MPOWER” în reducerea acestei cifre, Dr. Ramström a realizat o cercetare care compară gradul de implementare a acestor măsuri de control şi ratele de deces din Europa. 

Aşadar, a utilizat cifrele furnizate de Scala de control al tutunului (TCS), un demers asemănător a Asociaţiei Ligilor Europene de Cancer şi a Institutului Catalan de Oncologie, care acordă fiecărei ţări europene un scor pe o scară de la 0 la 100.  Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât mai mare este nivelul de implementare a „MPOWER”.  

Datele privind mortalitatea pricinuită de tutun au fost obţinute din studiul epidemiologic The Global Burden of Disease (GBD), care este un instrument care cuantifică numărul de morţi cauzate de sute de boli, leziuni şi factori de risc, inclusiv consumul de tutun.  

Analizând rezultatele cercetării în cazul femeilor fumătoare din Europa, doctorul a constatat că nu există nicio legătură între mortalitatea asociată fumatului şi nivelul de implementare a măsurilor „MPOWER”. Cercetarea demonstrează că, cel puţin în Europa, măsura în care o ţară a adoptat şi a pus în aplicare aceste restricţii nu are nicio influenţă asupra reducerii numărului de morţi asociate fumatului în cazul femeilor fumătoare. 

Examinând datele referitoare la bărbaţii din Europa, Dr. Ramström nu a observat nicio legătură evidentă între politicile de control al tutunului şi mortalitatea pricinuită de fumat. Doar 11% din variaţia mortalităţii ar putea fi explicată prin nivelul de implementare scăzut. 

În Regatul Unit, Irlanda, Islanda şi Franţa, mortalitatea scăzută asociată fumatului în rândul bărbaţilor poate fi corelată cu un nivel ridicat de implementare a măsurilor MPOWER. „Pentru aceste ţări, circa 100 de decese la 100.000 de locuitori au fost atribuite fumatului (faţă de peste 350 în cazul Ucrainei şi puţin sub 300 în cazul Rusiei), în timp ce scorurile lor TCS sunt cuprinse între 70-80. În alte ţări însă precum Germania şi Elveţia s-a observat aceeaşi rată scăzută a mortalităţii legate de fumat (aproximativ 100 de decese la 100.000 de locuitori), deşi aceste ţări au implementat măsuri MPOWER la niveluri mult mai scăzute. Atât Germania, cât şi Elveţia au avut scoruri TCS de aproximativ 40, jumătate din scorul de 80 al Regatului Unit”, este precizat în comunicat. 

Două ţări au avut cea mai scăzută mortalitate asociată fumatului în cazul bărbaţilor: Suedia şi Norvegia. „În aceste două ţări, o mare parte dintre fumătorii de sex masculin au trecut de la ţigări la snus de tip suedez, un produs din tutun cu risc scăzut, disponibil în mod liber în ambele ţări, dar a cărui vânzare este interzisă în UE, cu excepţia Suediei. Astfel, deşi scorul TCS al Suediei este sub medie (aproximativ 52), aceasta are o rată mai mică a mortalităţii asociate fumatului decât toate ţările cu niveluri mai ridicate de implementare a MPOWER, cu excepţia Norvegiei”, potrivit comunicatului. 

„Eficienţa produselor cu nicotină mai puţin nocive în reducerea mortalităţii asociate fumatului este demonstrată şi mai mult de comparaţia dintre bărbaţii din Suedia, care au adoptat în număr mare snus-ul, şi femeile care nu au făcut această trecere la fel de uşor. În ciuda faptului că au fost expuse la acelaşi nivel de punere în aplicare a măsurilor MPOWER, mortalitatea asociată fumatului în rândul femeilor suedeze a fost peste medie în comparaţie cu restul femeilor din Europa, în timp ce bărbaţii suedezi şi norvegieni au avut cele mai mici rate de mortalitate asociată fumatului de pe continent”. 

„Cercetarea mea demonstrează că MPOWER nu funcţionează aşa cum ar trebui în Europa. De asemenea, arată că trecerea la snus de tip suedez este o strategie mai eficientă pentru reducerea mortalităţii asociate fumatului decât măsurile de control al tutunului aprobate de OMS. Cheia pentru reducerea mortalităţii este reducerea efectelor nocive ale fumatului prin trecerea de la ţigările clasice la produse cu nicotină mai sigure. Printre acestea se numără nu doar snus-ul de tip suedez, ci şi ţigările electronice, produsele cu nicotină pentru uz oral şi produsele care încălzesc tutunul”, a afirmat Dr. Ramström.  

 „Mergând mai departe, OMS şi alţii trebuie să ţină cont de ştiinţa modernă. Ei trebuie să treacă de la respingerea strategiei de reducere a efectelor nocive ale fumatului la promovarea acesteia. De asemenea, guvernele îşi pot juca rolul prin adoptarea unor politici de taxare prin care produsele cu risc scăzut să fie mai ieftine decât ţigările, iar interzicerea snus-ului în UE trebuie să fie anulată”, a mai adăugat acesta.  

 Profesorul emerit la Imperial College din Londra şi confondator al Formului global pentru nicotină, Gerry Stimson, a afirmat: „Pachetul standard de intervenţii pentru controlul fumatului recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi promovat prin programul MPOWER nu reuşeşte să dea rezultate. După cum arată clar cercetarea doctorului Ramström, corelaţia între implementarea MPOWER şi mortalitatea asociată fumatului este aproape nulă. Adoptarea unui produs care conţine nicotină şi care este mai sigur este o intervenţie cu costuri mai mici care reduce fumatul, în timp ce pachetul standard recomandat de OMS guvernelor din întreaga lume nu o face. OMS şi toate guvernele trebuie să urmeze dovezile privind reducerea riscurilor pentru a realiza potenţialul uriaş al produselor cu nicotină mai sigure, a căror disponibilitate poate contribui la renunţarea la fumat”. 

 În urma cercetării efectuate de Dr. Ramström, OMS trebuie să-şi actualizeze politica de implementare a MPOWER pentru a recunoaşte importanţa politicilor privind reducerea riscurilor asociate fumatului. Pentru a realiza acest lucru, strategia MPOWER ar trebui să încorporeze elemente suplimentare, dezvoltându-se într-o strategie EMPOWERED, cu includerea următoarelor elemente: „«Implicarea comunităţilor afectate», «Încurajarea fumătorilor să treacă la produse cu nicotină mai sigure» şi «Furnizarea de informaţii exacte despre alternative mai sigure»”.