Studiu: Virusul SARS-CoV-2 supravieţuieşte timp de trei zile pe materiale textile. Poliesterul e cel mai iubit de noul coronavirus

Microbiologul Dr. Katie Laird: Uniformele medicale ar trebui să fie spălate la faţa locului la spitale sau la o spălătorie industrială Foto: Pixabay

Oamenii de ştiinţă au descoperit că viruşi similari cu tulpina care provoacă COVID-19 pot supravieţui pe ţesături uzate în mod obişnuit timp de până la trei zile. Studiul a testat cât rezistă noul coronavirus pe poliester, policoton şi bumbac 100%, iar rezultatele au sugerat că poliesterul prezintă cel mai mare risc, realizat de Universitatea De Montfort din Leicester.

Microbiologul Dr. Katie Laird, care a condus studiul, a declarat că materialele utilizate în mod obişnuit, pentru uniformele angajaţilor din domeniul sănătăţii, prezintă un risc de transmitere, potrivit BBC.

Oamenii de ştiinţă au monitorizat cât rezistă virusul pe fiecare material timp de 72 de ore.

Astfel, rezultatele au arătat că:

• Poliesterul prezintă cel mai mare risc de transmitere, virusul fiind încă prezent după trei zile şi cu capacitatea de a se transfera şi pe alte suprafeţe.
• Pe bumbac 100%, virusul a durat 24 de ore.
• Pe policoton virusul a supravieţuit doar şase ore.

„Când a început pandemia, a fost foarte puţină înţelegere cât timp ar putea supravieţui coronavirusul pe textile/ Descoperirile noastre arată că trei dintre cele mai utilizate materiale textile în domeniul sănătăţii prezintă un risc de transmitere a virusului. Dacă asistenţii medicali şi lucrătorii din domeniul sănătăţii îşi iau uniformele acasă, ar putea lăsa urme ale virusului pe alte suprafeţe”, a spus dr. Laird, şefa grupului universitar de cercetare a bolilor infecţioase la DMU.

Metodele de spălare pentru îndepărtarea virusului din ţesătură de bumbac 100%

Cercetătorii au studiat care este cea mai fiabilă metodă de spălare a ţesăturilor din bumbac 100%,  pentru a aelima virusul şi au observat că:

• Atunci cînd au fost adăugate picături de substanţă contaminată COVID doar în apă, virusul a fost eliminat.
• Atunci când au murdărit ţesătura cu o salivă artificială care conţine virusul, acesta a fost complet eliminat numai când s-a
• Dacă s-a folosit detergent şi o temperatură de 40 ° C sau mai mare, virusul a dispărut.
• Iar folosind doar temperatura, a fost necesară 67 ° C pentru a elimina virusul.

Totodată, conform sursei citate, studiul a constatat că nu a existat niciun risc de contaminare încrucişată atunci când articolele curate au fost spălate cu cele care aveau urme de virus.

Spălarea uniformelor medicale

„Această cercetare mi-a întărit convingerea că toate uniformele medicale ar trebui să fie spălate la faţa locului la spitale sau la o spălătorie industrială. Aceste metode de spălare sunt reglementate, iar asistenţii medicali şi lucrătorii din domeniul sănătăţii nu trebuie să se îngrijoreze că ar putea duce virusul acasă”, a spus dr. Laird.

Un purtător de cuvânt al NHS a spus de asememea că :„îndrumările actualizate în aprilie 2020 indică în mod clar personalului că, dacă se produce contaminarea uniformei cu sânge sau fluide corporale, precum secreţiile respiratorii care pot conţine SARS-CoV-2, atunci purtătorul ar trebui să schimbe îmbrăcămintea imediat şi hainele spălate la curăţătoria spitalului. În plus, tot personalul trebuie să poarte echipamentul individual de protecţie adecvat(...) astfel încât să se poată proteja pe ei înşişi, colegii de muncă, pacienţii şi uniforma acestora de contaminarea agenţilor infecţioşi."

Dr. Laird a spus de asemenea că asociaţiile de textile şi rufe din întreaga lume folosesc rezultatele studiului în ghidarea lor pentru spălarea asistenţei medicale.