Strategia pentru protecţia copilului: 20% din internările la spital vizează copii

Aproximativ 20% dintre internările înregistrate anual sunt făcute pentru copii, dar există probleme în privinţa calităţii serviciilor, se arată în Strategia pentru protecţia copilului, scrie Mediafax. De asemenea, numărul copiilor români a scăzut cu 3 mil. în perioada 1990-2013 şi cei mai mulţi trăiesc în rural.

Serviciile de specialitate ambulatorii sunt puţin dezvoltate şi sunt disponibile mai mult în mediul urban, concluzia fiind că accesul prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, gratuit, este deficitar, întrucât timpul de aşteptare este lung şi apare necesitatea de a apela la servicii medicale cu plată, potrivit Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, aprobată de Guvern în decembrie 2014 şi publicată joi în Monitorul Oficial.

"Servicii spitaliceşti sunt furnizate prin circa 350 de spitale, 20 la sută dintre internările care apar anual fiind făcute pentru copii. La nivelul serviciilor spitaliceşti, solicitările de internări pentru copii sunt onorate, chiar şi pentru afecţiuni care ar putea fi tratate în ambulator, dar apar probleme în privinţa calităţii serviciilor şi continuităţii îngrijirii post-externare. Un fenomen îngrijorător îl constituie persistenţa părăsirii în unităţile sanitare a nou-născuţilor/copiilor de vârste mici", se arată în documentul citat.

Specialiştii din domeniul protecţiei copilului susţin că un tip special de servicii necesare din punct de vedere al sănătăţii publice îl constituie asistenţa medicală din unităţile de învăţământ.

"Reţeaua medicilor şcolari este una extrem de restrânsă, subfinanţată şi deficitară în resursa umană, lăsând descoperită aproape în totalitate componenta de prevenţie şi promovare a sănătăţii copiilor în mediul şcolar. În acest domeniu, nu s-a evidenţiat o strategie coerentă de dezvoltare în ultimele două decenii, acoperirea fiind în scădere", se mai arată în document.

În România există aproximativ 20 de centre de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi, iar printre dificultăţile identificate în acest sistem s-au remarcat orientarea excesivă a sistemului public spre aspectele curative, în detrimentul prevenţiei, dificultăţile privind constituirea unor echipe terapeutice complexe, lipsa comunicării formale între specialiştii implicaţi sau lipsa colaborării eficiente între sistemul educaţional şi cel de protecţie şi asistenţă socială a copilului.

Documentul mai include identificarea de modalităţi de asigurare a acesului copiilor cu tulburări de sănătate mintală la servicii de tip preventiv, diagnosticare precoce şi de tip curative, asigurarea unei acoperiri vaccinale adecvate pentru copii sau dezvoltarea cu prioritate a paletei de servicii prenatale, perinatale, postnatale şi a alternativelor de facilitare a accesului la aceste servicii, acordând o atenţie aparte persoanelor şi comunităţilor defavorizate.

Numărul de copii din România a scăzut

Numărul copiilor cu vârste sub 18 ani, înregistraţi în România la începutul anului 1990, de peste 6,6 milioane, a scăzut cu aproximativ trei milioane până la începutul lui 2013, ponderea lor fiind mai mare în mediul rural, se mai arată în Strategia pentru protecţia copilului.

Strategia face referire şi la raportul dintre populaţiile de copii din mediile rural şi urban, semnalând o fluctuaţie semnificativă a structurii acesteia. Astfel, dacă prima jumătate a anilor '90 este caracterizată de scăderea populaţiei de copii din rural cu aproximativ cinci procente, de la jumătatea anilor '90 până în 2012 tendinţa s-a inversat, numărul copiilor din rural devenind mai ridicat decât în urban.

Ponderea copiilor în populaţie a scăzut de la un nivel aproape egal în 1990 de aproximativ 28-29 la sută în ambele medii de rezidenţă la 16,5 la sută în urban şi 20,2 la sută în rural, în 2013, se arată în strategie.

Fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător în România, unde mai mult de un copil din zece este născut de o mamă sub 20 de ani.

În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind-o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii.

Aceste fenomene indică o insuficienţă a planificării familiale, a educaţiei pentru sănătate sexuală şi a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social, mai arată raportul.

Studiu World Vision: Unul din opt copii merge la culcare flămând

STUDIU: În mediul rural, doar jumătate din copii folosesc computerul la clasă măcar o dată pe săptămână