În decembrie 2013, Direcţia de Protecţie a Persoanelor cu Dizabilităţi (DPPD) a propus spre consultare societăţii civile textul iniţial al acestei strategii. Un grup de lucru format din organizaţii active în domeniul dizabilităţii precum şi furnizori de servicii sociale (DIZABNET, Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România, Hope and Homes for Children, Asociaţia RENINCO România, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, ProAct Suport, SERA, Institutul pentru Politici Publice etc.) au sintetizat feedback-ul şi propunerile trimise de foarte multe organizaţii din ţară şi au reacţionat rapid la varianta propusă de către DPPD, cu argumente pertinente şi propuneri punctuale:

  1. Analiza şi alcătuirea unui plan de acţiune care să reflecte nevoile reale de modernizare a politicilor şi practicilor din acest sector în viitorii 6 ani precum şi definirea liniilor prioritare care susţin incluziunea, participarea şi accesul la servicii de suport de bună calitate, sustenabile, eficiente, accesibile şi transparente. 
  2. Centrarea pe investiţii sociale mai degrabă decât pe protecţie socială în general, iar ca punct de pornire propus se specifică realizarea unei analize de nevoi, a unei diagnoze, a hărţilor sociale la nivelul tuturor localităţilor.
  3. Dezinstituţionalizarea serviciilor publice (inclusiv în domeniul asistenţei adulţilor) şi facilitarea, planificarea şi monitorizarea de servicii egal dezvoltate în ţară şi construcţia unui sistem funcţional de asistenţă socială (în special acea parte a tranziţiei de la o etapă de vârstă la alta).
  4. Asigurarea finanţării pentru serviciile private (de tip non-profit) prin completarea legii bugetului public, utilizarea fondului de handicap, a legii finanţării serviciilor sociale etc, încurajarea transferului de know-how şi crearea de reţele de servicii (inclusiv servicii integrate) pentru persoane cu dizabilităţi, cu acoperire geografică naţională.
  5. Dezvoltarea economiei sociale, a unităţilor/atelierelor protejate, a conceptului de angajare asistată pentru persoane cu dizabilităţi.
  6. Includerea unui capitol specific de monitorizare şi evaluare în prezenta strategie precum şi garantarea participării  persoanelor cu dizabilităţi, atât la monitorizarea implementării strategiei şi a documentelor legislative în vigoare, cât şi în procesele de evaluare a calităţii serviciilor şi  a altor facilităţi acordate acestora – beneficii, măsuri alternative de suport.

 

Iată că şi în domeniul asistenţei sociale pentru persoane cu dizabilităţi, la fel ca în toate celelalte domenii, România a trebuit să facă faţă într-un timp relativ scurt atât reformei radicale faţă de situaţia din trecut, de dinainte de 1989, cât şi reformei faţă de situaţia din prezent. Acest proces de schimbare are loc permanent iar Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România din anul 2010, schimbă fundamental paradigma de abordare. Tocmai din aceasta perspectivă, modul în care s-a desfăşurat  procesul de elaborare şi de dezbatere a strategiei a devenit extrem de important.

Acum, acest proces se apropie de final iar în curand, DPPD va organiza o dezbatere publică a variantei finale a textului. Data şi locul dezbaterii vor fi anunţate public, pentru o participare cât mai largă a celor interesaţi. În vederea acestei dezbateri finale, DPPD va posta ultima variantă a documentului pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice 

Practic, societatea civilă prin vocea comună transmisă de acest grup de lucru propune puncte de vigilenţă, amendamente şi ajustări pertinente pentru toate domeniile abordate în strategie. Se conturează viziunea pe termen mediu şi lung a strategiei - anume o societate fără bariere, în care persoanele cu dizabilităţi trăiesc demn, participă la toate aspectele vieţii în societate şi beneficiază de resurse, măsuri de sprijin şi servicii care conduc la o bună calitate a vieţii şi la auto-determinare; o societate în care toate drepturile fundamentale (civile, politice, sociale, culturale, economice şi de dezvoltare) sunt asigurate, protejate şi promovate, pentru toate persoanele cu dizabilităţi.

 

 

Doresc să-i mulţumesc doamnei Andreia Moraru (Fundaţia Alpha Transilvană) şi tuturor colaboratorilor săi care mi-au furnizat informaţii extrem de utile pentru elaborarea acestui articol.