Stop Fals Coronavirus! Cum se inventează dovezi pentru conspiraţii: interzicerea autopsiilor în cazuri COVID

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

O bună parte a publicului de pe social media din România consideră că are o dovadă concretă care susţine existenţa unei conspiraţii politico-medicale în jurul Covid-19: lipsa autopsiilor. În realitate, autopsiile nu lipsesc, dar rolul lor şi mecanismele care definesc când şi cum se fac trebuie înţelese mai bine.

Autor: *Ciprian Cucu

Încă din luna aprilie au apărut mai multe mesaje care încercau să promoveze ideea unor nereguli în raportarea deceselor cauzate de infectarea cu Sars-Cov-2. Pentru „influenceri” cunoscuţi a promova diverse conspiraţii, miza era susţinerea naraţiunii că pandemia este mult exagerată, dacă nu chiar inventată complet pentru a proteja interesele elitelor mondiale.

Dr.Annie Bukacek, unul dintre primii promotori ai dezinformării despre raportarea deceselor COVID (sursa: Captură YouTube)

Imagine indisponibilă

Perioada este însă aglomerată de diverse idei – se vorbeşte de 5G, de Bill Gates, vaccinuri cu cipuri, Trump vorbeşte despre cum dezinfectantul poate ajuta, iar în România sunt restricţii de Paşte. Atenţia oamenilor este greu de ţinut, cu toate eforturile Iosinefinei Pascal şi a OCHR, o organizaţie dubioasă despre care s-a mai scris.

În mai, povestea este reluată cu o interpretare eronată a rezultatelor unor autopsii din Germania. S-a observat atunci că persoanele având alte afecţiuni au şanse mai mari să dezvolte forme grave şi să moară, ceea ce pentru Iosefina Pascal este dovada că nu a murit nimeni de Covid-19.

Între timp, Antena3 publică un interviu cu Vladimir Beliş, prezentat ca fostul director general al Institutului Naţional de  Medicina Legală, deşi mandatul său s-a încheiat în urmă cu 20 de ani.  Domnul Beliş dă mai multe explicaţii, printre care şi faptul că autopsia se face dacă medicul care stabileşte cauza decesului nu este sigur pe diagnostic, însă postul TV titrează “BREAKING NEWS” şi “Dezvăluiri” şi concluzionează că nu se poate stabili cu siguranţă cauza deceselor în lipsa autopsiilor.

Imagine indisponibilă

Spre finalul lunii mai, Dan Bucura – devenit în septembrie candidat independent la Primăria Sectorului 1 – publică pe site-ul său o serie de acuzaţii la adresa Organizaţia Mondială a Sănătăţii, printre care menţionează interzicerea autopsiilor în cazuri COVID. Articolul strânge câteva mii de reacţii, deşi protocolul OMS era publicat în martie şi conţinea mai multe propuneri pentru urmarea unor măsuri de siguranţă, nu doar în legătură cu autopsiile, ci şi pentru casele mortuare sau familiile persoanelor decedate. În plus, OMS nu poate da ordine, doar recomandări, fiind responsabilitatea fiecărui stat ce măsuri implementează.

Imagine indisponibilă

În România, Ministerul Sănătăţii a decis încă din aprilie implementarea unui protocol care urma recomandările OMS, susţinând că autopsia „nu mai este necesara, este de evitat din cauza riscurilor de transmitere a bolii infectocontagioase”.

Subiectul nu are însă suficientă tracţiune, deci este abandonat, pe măsură ce atacurile la OMS se mută pe alte ţinte, iar atenţia publicului se orientează spre măşti, termoscanare şi concedii.

La sfârşitul lunii iulie, însă, subiectul revine în actualitate, când o nouă intervenţie a lui Vladimir Beliş la Antena 3 este preluată de mai multe publicaţii, cum ar fi România Liberă, Activenews.ro sau Recentnews. Pe lângă publicul TV şi cele câteva mii de persoane la care a ajuns informaţia de pe publicaţiile online, clipul de YouTube postat de A3 strânge peste 13.000 de vizualizări şi atrage comentarii precum cele de mai jos:

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Cu legitimitatea conferită de un nume sonor din domeniul medical, povestea continuă să fie un subiect, ajungând în centrul unei „conferinţe” OCHR. Înregistrarea evenimentului, care scoate în evidenţă (eronat) legătura dintre autopsie şi cauza deceselor, a fost postată în 30 septembrie pe Facebook şi a ajuns la peste 10.000 de reacţii.

Imagine indisponibilă

Povestea a revenit deci cu mai multă forţă, legând interzicerea autopsiilor (un fals) de un plan cu „intenţii criminale clare”, cum afirmă Cătălin Berenghi, într-o postare cu peste 1000 de reacţii.

De acum povestea devine mainstream: adevărul (că autopsiile nu sunt interzise) contează mai puţin, iar oamenii obişnuiţi au rămas cu ideea că ceva e suspect, după cum arată reacţia de la o postare Digi24.

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Cum stă realitatea?

Nu doar că OMS nu dă ordine ţărilor, dar nici Ministerul Sănătăţii nu a interzis nimic, doar a făcut un set de recomandări, decizia aparţinând unităţilor medicale. Motivaţia pentru aceste protocoale este evidentă – riscurile la care se expune personalul medical.

Există două tipuri de autopsie – medico-legală şi clinică. Prima este efectuată la cererea unui procuror (pentru a ajuta în rezolvarea unor cazuri); a doua se efectuează la solicitarea medicului care a tratat bolnavul, dacă se consideră că este necesar.

În cazul COVID, există teste cu eficienţă ridicată şi mai multe metode de a confirma diagnosticul (de exemplu radiografiile pulmonare ale bolnavilor de COVID care fac forme mai grave au aspect specific, diferit de alte afecţiuni), deci autopsia nu este necesară pentru determinarea cauzelor, iar riscul devine inutil.

Singurul motiv pentru care se fac, totuşi, autopsii, în România şi în alte ţări, este pentru a sprijini cercetarea – pentru a permite dezvoltarea unui scheme de tratament mai bune, pentru a înţelege efectele COVID asupra organelor sau pentru a sprijini dezvoltarea unui vaccin. Doar că cercetarea din România nu suferă din lipsa autopsiilor, ci din lipsa personalului specializat şi din lipsa finanţării adecvate, care se traduce în lipsa unor aparaturi eficiente sau chiar lipsa echipamentelor de protecţie.

Contactat telefonic, medicul pneumolog Viorel Mada, spune că nu ştie să fie interzise autopsiile, în schimb susţine că nu poţi subestima riscul de infectare. Virusul rezistă după deces, iar în timpul procedurilor asupra corpului autopsiat se generează aerosoli – diverse particule microscopice suspendate în aer, inclusiv particule virale.

Spune că doar cei „foarte curioşi” şi-ar asuma riscul ăsta şi că există măsuri de protecţie şi în alte situaţii, de exemplu anumite probe de laborator recoltate pentru alte analize (cum ar fi TBC) sunt testate pentru COVID înainte să fie procesate.

Deşi autopsiile pentru cazurile de COID vin cu riscuri de infectare iar beneficiile se pot găsi doar în eventuale studii (care în România sunt dificil de făcut), influencerii şi publicaţiile care propagă dezinformare aveau nevoie de dovezi care să susţină conspiraţiile care le aduc atenţie şi susţinere. Iar dacă dovezile nu există, se pot inventa, manipulând informaţia şi ascunzând realitatea.

*Ciprian Cucu are un doctorat în tehnologii educaţionale şi lucrează în domeniul educaţiei media. Este vicepreşedinte Forum Apulum.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite