Stimulentele Gabrielei Firea pentru creşterea natalităţii: „pleaşcă“ şi „măsură populistă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gabriela Firea- FOTO Mediafax
Gabriela Firea- FOTO Mediafax

Stimulentele financiare, de 2.500 de lei, pe care Gabriela Firea vrea să le acorde pentru fiecare nou-născut în Capitală sunt văzute de unii dintre specialiştii din domeniu ca fiind doar o măsură populistă. Explicaţia: banii vor fi irosiţi, iar asta pentru că natalitatea nu va creşte în dacă nu vor fi înfiinţate creşe şi alte tipuri de servicii educaţionale.

„Sunt bani irosiţi! Mai ales când vorbim de Bucureşti, un oraş unde traiul presupune nişte costuri mult mai mari faţă de alte zone ale ţării. Dacă nu creezi o infrastructură complexă care să cuprindă creşe sau grădiniţe, nu vei oferi niciodată un suport real familiilor tinere care vor să aibă copii. Este evident că acest stimulent financiar nu va cântări cu nimic în ceea ce priveşte decizia prinţilor de a face un copil“, consideră Gabriel Biriş, membru al reţelei de afacerişti Ready Nation Romania. Aceasta îşi propune să înfiinţeze o reţea de creşe pentru a-i sprijini pe salariaţii care vor să facă copii.

„Este o măsură binevenită, dar nu este îndeajuns pentru a rezolva problema natalităţii. Aceasta poate fi doar una dintre metodele de încurajare a creşterii natalităţii, care ar trebui integrată într-un pachet legislativ, complex, de servicii de educaţie timpurie. Legislaţia ar trebui săa ibă în vedere infinţarea de creşe, grădiniţe, servicii de educaţie parentală, cât şi a servicilor de asistenţă medicală. În caz contrar, natalitatea nu va creşte. Nu trebuie să ne intereseze doar creşterea natalităţii, ci şi calitatea vieţii copiilor ce se vor naşte“, a explicat Maria Gheorgiu co-fondatoarea Asociaţiei OvidiuRo, specializată în educaţia preşcolară .

Măsura este o „pleaşcă“

„Este o măsură populistă, total ineficientă. O pleaşcă! În primul rând, că nu ar trebui să  dai la toţi părinţii aceeaşi sumă de bani. Astfel de venituri ar trebui să constituie un ajutor pentru tinerele familii, care chiar au nevoie de un venit în plus. Ori, dacă tu oferi aceşti bani la toţi, automat vei oferi un cadou celor care nu au nevoie de stimulentul respectiv.  Această metodă de creştere natalităţii este una primitivă şi extrem de simplă, care nu va avea nicio eficienţă!  Oamenii nu se vor decide să facă un copil doar pentru că li se va acorda aceşti bani. Mai degrabă. aceştia ar trebui să fie investiţi în facilităţi vizibile“ a declarat pentru Ziarul Adevărul, George Butunoiu, sociolog.

Banii ar urma să fie acordaţi de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB). Pentru a intra în posesia unui astfel de stimulent, este necesar ca măcar unul dintre părinţi să aibă domiciliul sau reşedinţa în Capitală. De asemenea, naşterea copilului trebuie să fie înregistrată într-o maternitate din Bucureşti, scrie Agerpres.

În expunerea de motive, semnată de primarul general Gabriela Firea, se arată că, potrivit prevederilor Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să intervină pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.

Cu cât a scăzut rata natalităţii în Capitală

În raportul de specialitate scrie că, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada 2010 — 2015, numărul nou-născuţilor vii, ai căror părinţi au rezidenţa în Municipiul Bucureşti, a scăzut: dacă în anul 2010 s-au înregistrat 21.147 copii, în anul 2015 s-au înregistrat 19.255 copii. Totodată, datele Eurostat bazate pe recensământul din 2011 arată că România se află printre primele cinci state din 28 în care declinul demografic este cauzat atât de sporul natural negativ, cât şi de migraţia netă cu valori negative.

„Reducerea continuă a natalităţii, în paralel cu o creştere constantă a numărului vârstnicilor, va determina schimbarea echilibrului între generaţii, cu consecinţe majore asupra dezvoltării socio-economice viitoare prin reducerea, progresivă, a disponibilităţilor privind resursele umane. (...) Conform datelor prezentate de către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, ponderea populaţiei tinere (0 — 14 ani) şi a celei adulte (15 — 65 ani) se va reduce, în timp ce proporţia populaţiei de peste 65 de ani şi peste va creşte exploziv, apropiindu-se de 20% în anul 2030 şi depăşind 26% în anul 2026", se menţionează în acelaşi document.

Proiectul de act normativ se află pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti care va avea loc în data de 8 iunie.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite