Statul iese în pagubă cu agricultura din Deltă

În fiecare an, redevenţa pe care o plătesc firmele pentru concesionări în Deltă este de 20 miliarde de lei. Afacerea este profitabiă pentru firmele care fac agricultură, dar păguboasă pentru

În fiecare an, redevenţa pe care o plătesc firmele pentru concesionări în Deltă este de 20 miliarde de lei. Afacerea este profitabiă pentru firmele care fac agricultură, dar păguboasă pentru stat. Subvenţiile acordate în baza mai multor acte normative se ridică la 22,7 miliarde de lei pentru toate cele 10 firme care au terenuri agricole concesionate în Deltă, după cum arată o situaţie pusă la dispoziţia ziarului Adevărul de Direcţia Agricolă. Altfel spus, statul plăteşte cu 3 miliarde mai mult decât îi intră înapoi la buget.

Autorităţile locale se împotrivesc renaturării
În anul 2000, guvernele din România, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova au semnat o declaraţie comună privind angajamentul de renaturare a peste 220.000 de hectare de văi inundabile. Numai în Deltă, incinta agricolă Pardina este o zonă unde se face agricultură pe 27.000 de hectare. România, deşi a ratificat acordul pentru crearea Coridorului Verde al Dunării, nu a făcut nimic în acest sens. "Nu agreăm această idee, pentru că nu aduce venituri şi noi suntem săraci. Problema noastră este să luăm bani", spune Gheorghe Velecsar, directorul Administraţiei Domeniului Public din cadrul CJ Tulcea. Totuşi, experţii internaţionali au atras atenţia că inundaţiile produse sunt rezultatul proastei utilizări a terenurilor aflate de-a lungul fluviului. Într-o statistică a Fondului Mondial pentru Natură (WWF), fluviul a pierdut, în 200 de ani, 80 la sută din zonele ce puteau prelua revărsarea. Desecarea în scopuri agricole a zonelor inundabile, potrivit WWF, nu justifică investiţia. Mai mult,
a construi oraşe şi sate în zonele inundabile înseamnă a sacrifica aceste aşezări în caz de inundaţii
, mai susţine WWF.