Şpaga din spitalele româneşti: by-pass coronarian–2.000 de euro, naştere-1.000 de lei, tumoră de colon-1.000 de lei. Cazurile de malpraxis
0
Angajaţii din sistemul sanitar din România ameninţă cu grevă generală, pe 28 noiembrie, şi, dacă revendicările lor nu vor fi asumate de Ministerul Sănătăţii, cu demisia în bloc la începutul anului viitor. adevarul.ro vă propune o radiografie a sistemului sanitar românesc, pornind de la tarifele şpăgilor, continuând cu cazurile de malpraxis, cu starea spitalelor, dar şi cu soluţiile propuse, oraş cu oraş.
Românii sunt nemulţumiţi de sistemul românesc de sănătate, peste 60% mărturisind că au dat bani sau cadouri medicilor sperând să primească servicii mai bune. Aşa arată barometrul realizat în mai 2013 de INSCOP, la comanda ziarului „Adevărul“.
În pofida îmbunătăţirii dotărilor din unităţile sanitare româneşti, 180 de cazuri de malpraxis au fost semnalate doar în anul 2012. Dacă reţeaua şpăgii pleacă de la portar şi ajunge la şeful de secţie, unii medici spun că nu există decât o singură soluţie de a rezolva acest „cult care ne urmăreşte încă din vremea vracilor“.
Spitalele din Capitală deservesc atât pe cei peste două milioane de oameni care trăiesc în oraş, cât şi pe miile sau poate sutele de mii din ţară care calcă pragurile blocurilor-operator în speranţa de a beneficia de serviciile unor medici de renume. adevarul.ro vă propune o scurtă radiografie a sistemului şpăgilor din Capitală, a câtorva cazuri de malpraxis, dar şi părerea unor medici care sunt în posturi de conducere în diverse unităţi medicale şi care, în ciuda tuturor aparenţelor, au găsit soluţii de a îmbunătăţi serviciul medical.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina se modernizează, dar nu scapă de imaginea scandalurilor.
Când spui “Spitalul Judeţean Slatina”, din păcate, aproape că nu mai merită să menţionezi altceva. Faima tristă de “Spitalul morţii”, cum a ajuns să fie denumit din cauza numeroaselor cazuri de malpraxis soldate cu vieţi umane curmate din motive care mai de care mai strigătoare la cer, strică imaginea unei unităţi sanitare ce ar trebui să fie un etalon. Lucrările ample de modernizare derulate aici trec în planul secund.
Cel mai mare spital din Sălaj, Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, poate concura, în ceea ce priveşte condiţiile, cu multe clinici private din ţară şi chiar din străinătate. O spun medici români şi străini care au trecut pe aici după încheierea proiectului de reabilitare ce a înghiţit, în ultimii doi ani, peste 42 de milioane de lei, cea mai mare parte din bani provenind din finanţări europene.
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Focşani are regulament „anti-şpagă”, dar pacienţii spun că nu se fac bine fără „atenţii”. Oamenii spun că au fost nevoiţi să dea bani sau cadouri personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenţie în timpul îngrijirilor din spital. Poate şi din acest motiv, directorul Spitalului de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Focşani, demis recent de Ministerul Sănătăţii, a realizat un regulament „anti-şpagă” la cea mai mare unitate spitalicească din judeţ.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, în pericol de a nu primi acreditatarea. Probleme serioase pentru cea mai importantă instituţie medicală din Giurgiu. Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) se află în pericol de a nu fi acreditat de Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor. În acest moment, spitalul din Giurgiu îndeplineşte numai 30% din cerinţe.
ALBA
Spitalul Judeţean Alba, cea mai mare unitate sanitară din Alba Iulia, a cunoscut o evoluţie pozitivă în ultimii ani din punct de vedere a dezvoltării infrastructurii şi a resurselor umane. Cu toate acestea, mulţi dintre bolnavii internaţi sunt envoiţi să ofere atenţii mai mici sau mai mari personalului medical. Practica este întâlnită la nivel naţional, astfel încât unitatea medicală din Alba Iulia nu face excepţie.
BISTRIŢA
De câţiva ani buni Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa are parte de ample lucrări de modernizare. Secţiile au fost luate la rând, iar unitatea spitalicească şi-a schimbat total faţa. La eforturile managerului de a face condiţii mai bune se adaugă însă lipsa de personal, acuzaţiile de malpraxis, spăgile care se dau şi chiar cercetările penale pentru luare de mită.
Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Râmnicu Vâlcea este cel mai mare spital din judeţ şi are, anual, peste 55 000 de pacienţi. Bolnavii sunt nevoiţi să-şi cumpere până şi banalul algocalmin din farmaciile de la poarta spitalului şi să scoată din buzunare cel puţin 10 lei dacă vor cearceafuri mai bune pe pat
Medicul chirurg Ioan Dobrescu, de la Clinica de Pediatrie 1 din Cluj, care a fost prins în flagrant, în mai 2012, în timp ce lua bani pentru a opera un copil, a fost adus în instanţă după un an în instanţă. Bărbatul este cercetat în libertate şi nu se află la prima abatere de acest gen. În urmă cu cinci ani a fost prins în aceeaşi situaţie, dar s-a ales cu o amendă administrativă dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Spitalul Judeţean din Alexandria este pe cale să devină cel mai modern spital din sudul ţării, graţie unei finanţări europene de 83 de milioane de lei. Lucrările de modernizare la cea mai importanta unităte spitaliceasca din Teleorman sunt în toi. La finalul lor, spitalul va avea altă faţă. Ceea ce speră pacienţii să dispară este sistemul de ”şpăgi”, perpetuat din generaţie în generaţie, atât de medici, cât şi de pacienţi.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă este cea mai mai mare unitate medicală din Braşov. Tratează annual peste 80.000 de pacienţi, dar nu a fost lipsit de scadaluri. În 2009 mai mulţi pacienţi au acuzat de malpraxis un ortoped, dar medicul nu a păţit nimic. A fost însă promovat şi anul acesta a ajuns directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Cel mai mare spital din judeţul Buzău este chiar el un „bolnav” cronic, pentru care cu greu se găseşte tratament. Suferă din cauza lipsei de personal, a dotării învechite sau a condiţiilor de cazare precare, stări ce provoacă frustrări atât în rândul personalului, cât şi al pacienţilor.
Spitalul Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin, cea mai mare unitate spitalicească din judeţul Mehedinţi, se zbate într-o sărăcie cronică de ani de zile. Din cauza subfinanţării, spitalul nu are fonduri pentru investiţii serioase în aparatură medicală, iar plata salariilor atârnă ca o piatră de moară de gâtul managerului.
Cel mai mare spital din judeţul Ialomiţa acordă îngrijiri medicale de mâna a doua. Totul din cauza dotărilor de care dispune unitatea. Cele mai noi aparate au împlinit recent vârsta de 20 de ani. Mai mult, unitatea trebuie să ţină piept şi scandalurilor de malpraxis.
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti a revenit brutal în atenţia publică după ce un pacient a murit la scurt timp după ce a fost mutat, aproape forţat, prin intervenţia lui Raed Arafat, din unitatea medicală unde suferise o intervenţie chirugicală nereuşită. Catalogat de pacienţi ca „spitalul-morgă“ al Prahovei, colosul medical este, la rândul lui, un „pacient“ care nu se simte deloc bine
Scandalurile nu au ocolit niciodată cea mai mare unitate sanitară de stat din judeţul Sibiu. Aici, un bolnav a murit după ce a căzut pe scările spitalului, s-a lovit la cap dar a fost trimis acasă fără niciun fel de investigaţii iar un copil şi-a găsit sfârşitul după o operaţie banală de polipi.
Pacineţii susţin că în momentul în care spui spital în România, de cele mai multe ori spui umilinţă, lipsuri şi multă risipă. Sistemul sanitar este descris an de an ca fiind în colaps.
Bolnavii internaţi la Spitalul Judeţean din Craiova susţin că nu sunt bani pentru banalele calmante, însă se fac investiţii inovatoare şi nefolositoare. „În momentul în care te internezi trebuie să ai în buzunar şi o sumă de bani. Tu ca pacient chiar dacă eşti asigurat trebuie să îţi cumperi medicamentele. Dacă te uiţi de jur împrejur peste tot este mizerie, iar mirosul este greu de suportat. Mai am de stat în spital cinci zile, iar din punctul meu de vedere vor fi de coşmar”, a povestit Ion Marin.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad este una dintre unităţile spitaliceşti din ţară care în ultimii ani a avut parte de o serie de dotări. Ba mai mult decât atât, luna viitoare se va organiza un concurs pentru ocuparea a cinci posturi de medici.
Şefii Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ au cerut şefilor de secţii să nu permită binecunoscuta practică de stimulare cu bani a cadrelor medicale. Problema şpăgilor date de pacienţi medicilor, asistentelor sau infirmierelor a trecut în acest an în plan secund la Spitalul Judeţean a trecut în plan secund, deşi nimeni nu poate garanta că practica este total eliminată.
Cea mai mare unitate sanitară din sud-estul ţării este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. A fost botezat de curând „Sfântul Apostol Andrei“, precum cel din Galaţi. Dar indiferent de titulatura oficială, lumea tot de Spitalul Mare îl ştie. Suferinţele lui sunt cronice.
La acest articol au colaborat: Ionuţ Ungureanu, Annamaria Kozma, Mugurel Manea, Alina Pop, Borcea Ştefan, Bogdan Vladu, Dorin Timonea, Bianca Sara, Irina Rîpan, Florina Pop, Elisabetha Bouleanu , Simona Suciu, Iulian Bunilă, Corina Macavei, Mădălin Sofronie, Dana Mihai, Ramona Găină, Andreea Mitrache, Untaru Claudia, Florin Jbanca
Se încarcă comentariile...
