SONDAJ Românii cred în Bruxelles, nu şi-n Bucureşti. Ce înseamnă această opţiune

Parlamentul European EPA EFE

Procentul românilor care nu au încredere în instituţiile statului este dublu faţă de cel care nu se bazează pe instituţiile Uniunii Europene. Asta în timp ce cetăţenii din Vest se încred mai mult în autorităţile naţionale decât în cele europene. Cifrele sunt cu atât mai relevante cu cât mai sunt doar cinci luni până la alegerile europarlamentare, arată o analiză publicată recent, bazată pe datele Eurostat.

Concret, analiza realizată de jurnaliştii de la publicaţia europeană Politico scoate în evidenţă nivelul de încredere al cetăţenilor europeni în instituţiile UE, dar şi temele care ar trebui dezbătute în timpul campaniei electorale, în opinia alegătorilor.

Astfel, dacă pentru cetăţenii din cele mai multe state UE, migraţia şi schimbările climatice reprezintă unele dintre principalele probleme care ar trebui puse pe agenda dezbaterilor, pentru români temele de cel mai mare interes sunt creşterea economică (18%) şi şomajul în rândul tinerilor (18%), deşi acestea nu sunt probleme europene.

Sociologul Mircea Kivu afirmă că o proporţie semnficativă din români nu sunt suficient de informaţi despre rolul instituţiilor europene şi-atunci, comparativ cu alte state, propun mai degrabă teme de dezbatere naţională. „Românii şi-au exprimat dorinţa din perspectiva unor cetăţeni ai acestei ţări, nu ai Uniunii Europene. De aceea este de înţeles că au propus ca subiecte de dezbatere economia şi şomajul în rândul tinerilor, care sunt probleme extrem de sensibile pentru societatea noastră. Pe de altă parte, în România problema imigranţilor şi a refugiaţilor nu a stânit aşa de multă vâlvă ca în vest. La noi, numărul acestora este mult mai mic faţă de state precum Germania sau ţările scandinave“, explică Mircea Kivu.

Români vs occidentali

În acelaşi timp, procentul românilor care nu au încredere în instituţiile din România este aproape dublu (64%) faţă de cel care nu are încredere în structurile Uniunii Europene (37%). În schimb, cetăţenii din nordul şi vestul Europei manifestă o mai mare neîncredere în instituţiile UE comparativ cu cele naţionale. De pildă, 41% din germani nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia la nivelul UE, în timp ce 74% sunt mulţumiţi de instituţiile din ţara lor.

Analistul politic Adrian Zăbavă spune că cifrele despre România arată două fenomene sociale. „În primul rând, cetăţenii sunt tot mai vigilenţi cu privire la acţiunile liderilor politici. Avem o societate civilă tot mai dezvoltată, cât şi mai multe canale media, care semnalează constant derapajele guvernanţilor noştri: corupţia, lipsa de eficienţă, de leadership etc. Or, toate acestea nu pot duce decât la scăderea încrederii românilor în autorităţile statului. Apoi, cred că cifrele sunt determinate şi de faptul că românii se raportează la UE ca fiind un concept general. Ceva care te ajută, chiar dacă nu ştii exact cum şi în ce măsură“, crede Zăbavă.

Totodată, analiza facută de Politico arată că România este pe locul III în UE la procentul de cetăţeni (44%) care consideră că Executivul nu-şi ia măsuri de precauţie pentru a frauda alegerile. Înaintea noastră se mai află doar Croaţia şi Spania (ambele cu 51%) şi Bulgaria cu 59%. La polul opus, se află ţările scandinave, având un procent mai mic de 10%. Nu există însă o unanimitate legată de sursa unor posibile fraudări. E drept că majoritatea europenilor cred că riscurile majore sunt cele legate de atacuri cibernetice sau potenţiale influenţe străine, dar încă sunt state unde principala temere e legată de posibilitatea de a cumpăra voturi, după cum este şi în cazul României.

Românii se raportează la UE ca fiind un concept general. Ceva care te ajută, chiar dacă nu ştii exact cum şi în ce măsură. Adrian Zăbavă (analist politic)

SONDAJ Cele mai mari ameninţări cu care se va confrunta Uniunea Europeană

Potrivit respondenţilor sondajului, cele mai mari probleme cu care se va confrunta Uniunea Europeană sunt atacurile teroriste (52%), gestionarea defectuoasă a politicilor migraţioniste (42%), poluarea (41%), extremismul politic (39%), neînţelegerile dintre statele membre (35%), dezastre naturale (22 %) şi populaţia îmbătrânită (28 %). Cât despre România în mod particular, aici lucrurile stau puţin diferit. Concret, terorismul este considerat o ameninţare de 40% din respondenţi. Următoarele ameninţări sunt: dezastrele naturale - 39%, populaţia îmbătrânită - 27% şi extremismul politic – 23%.