Sondaj INSCOP - Adevărul: De ce cred românii în instituţii ierarhice precum Biserica, Armata sau SRI?

Sondaj INSCOP Research

Ieri, Adevărul a publicat noi date din Barometrul de opinie Adevărul despre România, realizat de INSCOP Research. Este vorba despre încrederea în instituţii. Pe primele locuri, Biserica, Armata, SRI şi Poliţia. Pe ultimele locuri, Preşedinţia, Parlamentul, Parlamentul European.

Întrebarea logică este simplă. Cum se face că de aproape 20 de ani, românii au multă încredere în instituţii ierarhice şi foarte puţină în instituţiile cheie ale democraţiei?

O explicaţie doctă ar fi nivelul de cultură politică dependentă, pe alocuri parohială şi, în foarte mică măsură participativă, care valorizează ierarhiile şi stabilitatea în dauna dezbaterii şi a conflictului (în sensul democratic al termenului).

O altă explicaţie, mai empirică, este legată de faptul că instituţiile democraţiei sunt puternic personalizate, comparativ cu cele ierarhice. În plus, imaginea proastă a clasei politice se imprimă automat asupra instituţiilor populate de politicieni.

Putem găsi şi o explicaţie conjuncturală a încrederii mai mari în Biserică, Armată, SRI sau Poliţie. Contextul social şi economic marcat de criză şi instabilitate încurajează încrederea în repere instituţionale solide ale statului, capabile să acopere nevoia de siguranţă a oamenilor şi să transmită un sentiment de stabilitate.

Pe de altă parte, în cazul Bisericii, datele sondajului confirmă rezultatele altor cercetări: încrederea în Biserică a coborât sub pragul de 70%. Cauzele sunt multiple. Explicaţia sociologilor de la INSCOP este pertinentă.

“Dezbaterile tot mai frecvente din ultima perioadă cu privire la rolul social al Bisericii, disputele legate de predarea religiei în şcoli, diverse situaţii tensionate în care au fost implicaţi preoţi pot fi cauze ale scăderii încrederii în Biserică. La fel, episodul înmormântării lui Sergiu Nicolaescu, informaţii privind faptul că Biserica Ortodoxă Română nu mai acceptă să facă slujbe în cimitirele private, declaraţiile ferme împotriva botezurilor şi nunţilor în aer liber este posibil să fi redus din capitalul de simpatie al Bisericii. Aceasta deşi reprezentanţii Bisericii au ieşit de fiecare dată public pentru a explica din punct de vedere al instituţiei situaţiile respective. Practic, intrarea Bisericii în „cotidian” i-a scăzut, cel puţin conjunctural, cota de încredere.”

Marea problemă râmâne cota scăzută de încredere a instituţiilor democraţiei. Nici măcar Parlamentul European nu se simte prea bine, probabil şi în contextul unei alăturări semantice defavorabile cu Parlamentul României aflat de ani buni în coada clasamentului credibilităţii.

Şi, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, să nu uităm că încrederea scăzută în Parlament se înregistrează la doar două luni după alegerile parlamentare care ar fi trebuit să aducă o infuzie de credibilitate. E adevărat că la alegeri s-au prezentat vreo 40% în timp ce sondajul măsoară statistic opiniile întregii populaţii din România, dar chiar şi aşa, datele nu pot fi scoase din tendinţa generală.

Oare câţi ani vor trebui să mai treacă până când vom avea un Parlament apreciat măcar de 50% dintre români?

Articol despre încrederea pe care românii o acordă instituţiilor.