SONDAJ Cine cred românii că a fost Arsenie Boca. Mitul duhovnicului produce 25 de milioane de euro pe an

SONDAJ Cine cred românii că a fost Arsenie Boca. Mitul duhovnicului produce 25 de milioane de euro pe an

Arsenie Boca DESEN de Vali Ivan

În completarea măsurătorii privind relaţia dintre români şi Religie, Barometrul INSCOP-Research a inclus şi un set de întrebări ce vizează percepţia populaţiei faţă de una dintre cele mai dezbătute teme religioase a momentului: fenomenul Arsenie Boca.

Ştiri pe aceeaşi temă

În contextul în care datele prezentului sondaj au arătat că românii au o raportare consistentă la religie şi că în marea lor majoritate nu resping fenomenul religios am căutat să vedem si cum este percepută o temă religioasă foarte promovată în ultimele luni în media. Desigur, pentru cler sau pentru credincioşii „foarte” practicanţi, Arsenie Boca este o figură centrală a ortodoxiei româneşti. A cunoscut însă în ultimii ani o popularitate extraordinară, mai ales ca urmare a unei masive promovări mediatice de multe ori mai degrabă prin aspecte spectaculoase legate de activitatea sa religioasă. Mai poate deci religia genera în România teme de amploare mediatică? Şi până la urmă, ce ştiu românii despre Arsenie Boca? 
 
90,6% din români au auzit de Arsenie Boca, 8,4% nu au auzit. Nonrăspunsurile reprezintă 1%. Notorietatea lui Arsenie Boca este extraordinară şi se datorează în bună măsură tipului de promovare mediatică de care a avut parte în ultima vreme. Deci o tematică religioasă poate genera notorietate foarte mare dacă este promovată la televizor, în special prin abordări de tip tabloid (accent pe senzaţional, minuni etc.). Probabil nicio altă personalitate religioasă nu are în acest moment în România o promovare comparabilă.
 

 

Cine cred românii că a fost Arsenie Boca

Din totalul celor care au auzit de Arsenie Boca, 34,8% spun că reprezintă pentru ei un sfânt, 17,2% că a fost preot, pentru 6,9% nu reprezintă nimic, 5,9% îl consideră un călugăr, 5,3% spun că reprezintă ideea de credinţă, 3,1% un duhovnic, 2,4% un om bun, 2,2% că te duce cu gândul la ideea de minune dumnezeiască, 2,2% părinte, 2,1% personalitate religioasă. 1,4% spun că este vorba despre un profet, 1,3% că e un model, 1,1% că e o afacere pentru Biserică, 1,1% spun că este vorba de un mit, 1% că e un părinte spiritual, 0,9% că e un mit creat de presă, alţi 0,8% că e un simbol, 0,6% că e un vizionar, iar 0,5% că e un idol. 3,8% dintre respondenţi au indicat alte semnificaţii, iar 5,3% este procentul non-răspunsurilor.
 
Darie Cristea, director Inscop, face o precizare metodologică: „Întrebarea a fost de tip deschis, tocmai pentru că subiectul pachetului de întrebări este mai neconvenţional şi am încercat să evităm a oferi nişte variante de răspuns care riscau să inducă răspunsuri convenţionale. Pe scurt, deşi fenomenul Arsenie Boca este în mod cert o creaţie mediatică, publicul îl percepe pe fostul monah în primul rând pe latura religioasă, notorietatea tabloidizată fiind în acest caz convertită în popularitate. Există o rată infimă de respingere a fenomenului Arsenie Boca. Desigur, cunoaşterea fenomenului este la mâna a doua, nu este una informată propriu-zis, ci una centrată pe minimul de informaţii oferit publicului în context mediatic - a se vedea faptul că un procent important îl asociază pe Arsenie Boca cu statutul de sfânt”.
 

Arsenie Boca a fost canonizat de public înaintea Bisericii

Tot la nivelul celor care declară că au auzit de Arsenie Boca, 55,1% cred că ar trebui canonizat de Biserica Ortodoxă, 17,6% nu sunt de acord cu această idee, iar 27,3% reprezintă nonrăspunsuri. 
 
Darie Cristea, director general INSCOP, oferă unele explicaţii: ”Aici singura rezervă ar putea ţine de înţelegerea de către public a conceptului de canonizare sau de ce utilitate are ideea respectivă – practic de aici vine numărul mare de non-răspunsuri. Între cei care au răpuns efectiv la întrebare, canonizarea este susţinută de o mare majoritate. Citit în primul rând prin acţiuni care trimit la ideea de minune, de har, Arsenie Boca este canonizat de facto de publicul interesat de problemă”.
 

Mitul duhovnicului are o cifră de afaceri  de 25 de milioane de euro pe an

Comercianţi şi pelerini la Mănăstirea Prislop, în iulie 2015. Foto Daniel Guţă
 
Mitologia din jurul părintelui Arsenie Boca pare să fi devenit un fenomen ce oscilează între credinţă şi afacere, între smerită închinăciune şi profituri semnificative din pelerinaje, dar şi din cărţi sau diferite obiecte care au chipul duhovnicului. 
 
Considerat de ucenicii săi unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului XX şi  supranumit Sfântul Ardealului, la mormântul lui Arsenie Boca vin să se roage în fiecare an peste 800.000 de pelerini, care plătesc, în medie, peste 100 de lei pentru o excursie de două zile. La acest nivel, încasările, numai din pelerinaje,  pentru un an întreg se ridică la peste 18 milioane de euro, bani care intră în buzunarele firmelor organizatoare de pelerinaje şi a hotelierilor din zona Hunedoara – Prislop. 
 

Pelerinaj instituţionalizat

Surse din zona pieţei de carte religioasă susţin că pelerinii care merg anual  la Prislop nu sunt „clienţi unici”, doar un grup de aproximativ 30.000 de persoane este dedicat tot timpul fenomenului. Cererea de pelerinaje către Prislop a mai format un curent. Mici companii de turism, companii de transport şi chiar grupuri de credincioşi au sute de oferte de excursii special organizate pentru pelerinaj la mormântul lui Arsenie Boca.
 
 
Foto

 

- 18 milioane de euro este estimarea câştigurilor din pelerinajele la mormântul lui Arsenie Boca

- 700 de pelerini intră simultan în curtea mănăstirii Prislop

- 63 de titluri de carte conţin numele lui Arsenie Boca

Din informaţiile care sunt disponibile pe paginile de internet ale celor care transportă pelerini, atât la mormântul părintelui, cât şi la alte obiective religioase de pe traseu, o excursie de două zile, cu transport şi cazare, costă între 60 şi 180 de lei, în funcţie de distanţă, dar şi de locul de plecare. Unul dintre organizatorii de astfel de excursii spune că într-un weekend obişnuit se pot înregistra în jur de 10.000 de pelerini, zilnic, însă dacă sfârşitul de săptămână coincide cu o sărbătoare religioasă importantă, numărul celor care vin să se închine la mormântul lui Arsenie Boca poate să depăşească şi 80.000 de persoane în două zile.
 
În acest an, cel mai mare număr de pelerini care au trecut pe la mormântul lui Arsenie Boca a fost atins în minivacanţa de 1 mai, când, în cele trei zile libere, au fost înregistraţi aproximativ 95.000 de credincioşi. Pentru comparaţie, în perioada Postului Mare, afluxul maxim a fost de peste 35.000 de pelerini.
 
Organizatorii de pelerinaje spun că, în mod normal, peste 40 de autocare cu credincioşi ajung la Mânăstirea Prislop la fiecare sfârşit de săptămână. Lor li se adaugă alte câteva mii de oameni care vin cu mijloace de transport proprii, dar şi credincioşi din localităţile apropiate şi  cei care sunt deja cazaţi în zonă. În aceste condiţii, cozile formate de pelerini depăşesc un kilometru, în condiţiile în care curtea bisericii poate găzdui cel mult 700 de oameni. În zilele în care sunt sărbători religioase importante, accesul către mânăstirea Prislop este restricţionat de poliţie la aproximativ patru kilometri de locul pelerinajului.
 

Zeci de cărţi pe seama omului care a scris o singură carte

Minunile atribuite Părintelui Arsenie Boca se fac simţite şi în buzunarele editorilor de carte religioasă, care speculează din plin mitologia din jurul duhovnicului. Aşa cum pelerinajele la mormântul de la Mănăstirea Prislop sunt un business deja consacrat, estimat la 18 milioane de euro pe an, din calculele făcute de Adevărul Financiar, şi editarea de carte sub numele lui Arsenie Boca tinde să devină un fenomen cu un iz de câştig substanţial. 
 
Plecând de la datele provenite de la edituri, librării şi specialişti în vânzări, piaţa de carte bisericească se cifrează undeva la 18-20 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legătură (in)directă cu Arsenie Boca reprezintă aproximativ 20-30% din piaţă. Practic este vorba de 6-7  milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugă la cei aproximativ 18 milioane de euro din pelerinaje.
 
Raportat la întraga piaţă de carte bisericească, doar 6-7 milioane de euro reprezintă câştiguri reale, la vedere, diferenţa ajungând în buzunarele celor care speculează fenomenul. De altfel, Patriarhia Română confirmă faptul că literatura religioasă este piratată în mare parte. „Există multe titluri care nu sunt editate de Biserică. Putem spune că în această zonă avem o literatură paralelă, care reprezintă două treimi”, a declarat în luna iunie pentru Adevărul Financiar purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
 

Cuvintele Vii şi Cărarea Împărăţiei

Arsenie Boca vinde bine şi asta se vede în ofertele editurilor, fie ele mari sau mici. O simplă căutare după numele Părintelui de la Prislop are ca rezultat nu mai puţin de 63 de titluri. De departe se remarcă lucrările mari, originale, cu sute de pagini şi vândute la preţuri de până la 110 lei, publicate de editurile mari. La polul opus, editurile mici vin cu o ofertă de titluri de câteva zeci de pagini, cu tiraje relativ reduse şi preţuri de vânzare între 2 şi 15 lei.
 
Cu o astfel de ofertă, întrebarea profanului care dintre aceste titluri îl reprezintă cu adevărat pe Părintele Boca e cât se poate de îndreptăţită. Răspunsul e însă simplu. „Părintele Arsenie Boca a scris doar o singură carte – Cărarea Împărăţiei. Mai este o carte, Cuvinte vii, care a fost scrisă de maici după predicile părintelui. Aceste două cărţi costă 110 lei bucata”, a explicat pentru Adevărul Financiar directorul librăriei Sophia, Mihaela Constantin.
 
Totodată, există şi o serie de cărţi scrise de oameni care l-au cunoscut direct pe Părinte sau au studiat fenomenul Arsenie Boca, dar şi o inflaţie de titluri pur comerciale, menite să aducă profit editorilor. 
 
„Există foarte multă literatură religioasă, iar unele cărţi au abateri grave de la cele bisericeşti. Din acest motiv, Biserica îndeamnă la echilibru”, atrage atenţia părintele Constantin Stoica.
 

„Biznisul“ Boca, mană cerească şi pentru localnici

Zona din jurul Mănăstirii Prislop, unde se află mormântul duhovnicului, a devenit un adevărat centru comercial, care aduce venituri impresionante mănăstirii, comercianţilor şi localnicilor. Profită de pe pe urma „fenomenului Arsenie Boca” un număr tot mai mare de oameni. În primul rând, o fac reprezentanţii mănăstirii, unde în fiecare zi se strâng sume importante din donaţiile credincioşilor, din pomelnice, dar şi din vânzarea de obiecte bisericeşti. Potrivit unor informaţii, în unele zile, reprezentanţii mănăstirii au virat la Trezorerie până la 200.000 de lei. 
 

Haosul din târg

Lăcaşul de cult a strâns în imediata sa apropiere un număr impresionant de comercianţi, cu situaţii mai mult sau mai puţin clare din punct de vedere legal. În apropiere de mănăstire a fost improvizat un târg de suveniruri şi obiecte religioase, de flori, alimente, băuturi şi diverse alte obiecte care pot fi găsite într-un talcioc de sfârşit de săptămână. Aproape fiecare petec de teren de pe marginea şoselei, pe o distanţă de peste 500 de metri în vecinătatea mănăstirii, este ocupat de tarabe, chioşcuri, mese de vânzare, umbrele, bănci pe care pelerinii sunt invitaţi să ia loc, maşini de îngheţată, căsuţe din lemn şi PFL. Drumul îngust din faţa lor este împărţit între pelerini şi maşinile care abia reuşesc să se strecoare prin târg. Din rândul comercianţilor care şi-au amenajat micile „cuiburi” fac parte localnici din satele din zonă, vânzători ambulanţi, romi şi chiar preoţi, călugări şi călugăriţe. 
 
O mănăstire din Slobozia, o mănăstire din Harghita, mănăstirea Alun din judeţul Hunedoara şi mănăstirea Izvorul Tămăduirii au propriile standuri de obiecte bisericeşti şi suveniruri. La căsuţa din placaj a celei din urmă, pelerinii sunt întâmpinaţi de un tânăr, care spune că este „voluntar” din partea mănăstirii. „Este foarte bine că există un astfel de târg în zona mănăstirii, altfel locul ar fi lipsit de viaţă. Nu ne merge atât de bine precum se crede, deşi oamenii cumpără suveniruri care au legătură cu părintele Arsenie Boca, pentru că vor să aibă amintiri cu locul vizitat. Acest fel de comerţ face mult bine, pentru că oamenii sunt săraci, locuri de muncă nu sunt”, susţine voluntarul. 
 
Vizavi de taraba Mănăstirii Izvorul Tămăduirii, două călugăriţe din Harghita vând şi ele obiecte bisericeşti, dar nu vor să spună ce le-a îndemnat să facă un drum de peste 300 de kilometri pentru a face comerţ cu icoane. 
 

Haina bisericească vinde bine

La câteva zeci de metri de taraba lor, cele două călugăriţe de la mănăstirea Alun pot fi văzute, mai ales la sfârşit de săptămână, răspunzând cererilor amatorilor de icoane sfinţite. Sunt scumpe la vorbă şi îi îndepărtează pe cei care vor să le fotografieze, ameninţând chiar cu acatiste „la şapte mănăstiri”. Însă, potrivit celorlalţi comercianţi, au cele mai mari venituri de pe urma comerţului. 
 
„În general, măicuţele vând cel mai bine, poate pentru că oamenii care vin la Prislop au mai mare încredere văzând că sunt îmbrăcate în straie monahale”, afirmă Maria, o vânzătoare de la tarabă. Atât la mănăstire, povesteşte comercianta, cât şi în târgul din jurul ei, marfa este adusă de câţiva preoţi care o dau la toată lumea şi apoi este vândută mai departe cu preţuri care nu diferă prea mult. „Nimeni nu prea strică piaţa, altfel riscă să fie apostrofat, chiar de unele dintre călugăriţe care vând în târg”, susţine o comerciantă. 
 
Comercianţi din târgul improvizat acuză cel mai mult practicile bişniţarilor romi. „Dimineaţa, când vine marfa, aceştia cumpără de la preot câteva sacoşe de icoane şi tablouri şi apoi ies cu ele în întâmpinarea autocarelor care parchează la mănăstire. Îi agasează pe călători, până dau toată marfa. Noi plătim 1.200 de lei pe lună chirie la composesorat şi impozit, avem casă de marcat, iar romii nu au nimic şi câştigă zeci de mii de lei din această afacere”, susţine o vânzătoare. În ultimul weekend, jandarmii au amendat la Mănăstirea Prislop 25 de persoane pentru astfel de practici, ilegale, şi pentru cerşetorie. 
 

Pelerinii sunt darnici

Comerţul aduce venituri zilnice de mii de lei târgoveţilor, fără însă a-i deranja pe pelerini. „Am venit la mănăstire pentru a ne ruga părintelui Arsenie Boca. El a fost făcător de minuni şi ne poate ajuta în cele ce îl rugăm”, spune Ana Danciu (70 de ani), o femeie din Vişeu de Sus, care a venit decunoapte cu un grup de pelerini. Vârstnica afirmă că fiecare dintre însoţitorii ei a cheltuit în jur de 200 de lei pentru pelerinaj, banii fiind folosiţi pentru drum, mâncare, cumpărături şi donaţii.
 
„Poate icoanele cu părintele Arsenie Boca nu sunt sfinţite, aşa cum spun cei care le vând, dar le sfinţim noi, acasă, prin rugăciune. Unele o să le facem cadou preotului din Vişeu de Sus”, afirmă Maria Danciu, o tânără din grupul de pelerini. 
 
Localnicii din satele Ţării Haţegului sunt şi ei bucuroşi de „fenomenul Prislop”. Nicolae Dănuţ, un florar din satul Silvaşul de Sus, afirmă că dacă în anii trecuţi se chinuia să vândă florile în magazinele şi în pieţele din Hunedoara şi Haţeg, în prezent, nu mai trebuie decât să aştepte ca pelerinii să parcheze în faţa casei sale din Silvaş, pentru a cumpăra florile. „Pe lângă vânzarea florilor, până anul viitor pensiunea pe care o construim în curte, cu 10 camere, va fi finalizată. Nu ştiu cum va merge, însă aici turismul a explodat şi din ce în ce mai greu se găsesc locuri libere de cazare. Nici în Haţeg şi Hunedoara nu se mai găsesc”, afirmă hunedoreanul. 

     
 
Pe aceeaşi temă:
 
 

Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Parcarea cu taxă Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Drumul. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Păşunea. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Drum. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Curtea. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Tarabe. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Bâlciul. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Suveniruri. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Răcoritoare. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Târg. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Tablouri. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • O călugăriţă. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Parcarea. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Biserica. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Mormântul. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Pelerini. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Curtea. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Mormântul părintelui Arsenie. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Pelerini. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Mormânt. Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL 1
  • Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 2
  • Mănăstirea Prislop, Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 3
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: