Soluţia propusă de Google la „taxa pe link”, măsura UE care poate schimba internetul

Relaţia editorilor de presă din România cu Google ar urma să sufere modificări importante, dacă nu se vor face schimbări în textul viitoarei directive europene care se referă la drepturile de autor, la capitolul care cuprinde „taxa pe link”. Acest avertisment vine de la oficialii Google, care spun că vor fi mai mulţi bani pentru editorii mari şi mai puţini pentru cei mici, dacă va fi adoptată directiva.

Vicepreşedintele departamentului de News din cadrul Google, Richard Gingras, încurajează România, ca ţară care a preluat preşedinţia Consiliului UE în perioada în care ar trebui finalizate discuţiile pe această temă, să susţină „o soluţie adecvată şi eficientă” pentru rezolvarea acestui subiect, potrivit Hotnews.ro.

Dispute sunt în special pe două articole din directivă. Este vorba despre articolul 11, care ar obliga companiile de internet să plătească atunci când preiau elemente din conţinutul publisherilor. Aici intră şi rezultatele Google sau articolele distribuite pe Facebook. De asemenea, dezbateri mai sunt şi în ceea ce priveşte articolul 13, care se referă la responsabilitatea platformelor de distribuţie online pentru materialele purtătoare de drepturi de autor.

Pe înţelesul tuturor, directiva le oferă editorilor de presă dreptul să pretindă bani de la platforme precum Facebook sau Google pentru link-uri şi texte către articolele de pe site-urile publisherilor. Potrivit reprezentanţilor Google, acest lucru ar favoriza editorii mari şi i-ar defavoriza pe cei mici şi cei noi care apar pe piaţă. De asemenea, compania mai transmite că banii care pot fi plătiţi „nu sunt nelimitaţi” şi vor ajunge „la cei cu putere de negociere”.

În acelaşi timp, marii editori se plâng de faptul că, în prezent, majoritatea banilor se îndreaptă spre paltformele globale precum Google sau Facebook şi doar o mică parte ajunge la furnizorii de conţinut.

Studiu de caz în Germania. În Spania, Google News s-a închis

Richard Gingras spune că o analiză care s-a realizat în Germania a demonstrat că dacă directiva se va aplica în forma actuală editorii mici de presă ar primi 1%, iar cel mai mare grup de presă va atrage 64% din bani. 

Compania care deţine cel mai mare motor de căutare mai dă exemplul Spaniei, unde, după ce s-a dat o lege ce presupunea ca publisherii să primească bani de la Google pentru conţinutul afişat, s-a închis serviciul News. După un an traficul a scăzut pentru toată presa spaniolă online, accesarea publicaţiilor a fost în scădere, iar editorii mici au fost afectaţi mai mult decât cei mari. 

Directiva, în forma actuală, obligă motoarele de căutare şi agregatoarele de ştiri, precum Google News, să aibă licenţe comerciale în relaţia cu editorii şi să decidă în privinţa conţinutului care apare în rezultatele căutărilor. Reprezentanţii Google spun că această măsură ar înlocui modelul lor actual, care presupune oportunităţi egale pentru toţi editorii. 

De partea cealaltă, Christian Van Thillo, preşedintele Consiliului Editorilor Europeni, organizaţie care reuneşte publisheri europeni mari precum Guardian, Ringier, Thomson Reuters sau Axel Springer, declara recent pentru euractiv.com că „ameninţări ostentative (n.r. ale Google) de a refuza să plaseze linkuri către conţinutul editorilor, dacă e adoptată legea, este un bun exemplu de abuz flagrant de poziţie dominantă (...) Simpla posibilitate de a plăti pentru practicile sale actuale - un model de afaceri bazat, de fapt, pe monetizare prin intermediul conţinutului de publicitate produs de alţi jucători din ecosistem - determină Google să ameninţe că va închide Google News şi să facă estimări elucubrante despre impactul pe care aceasta l-ar avea asupra ecosistemului Internetului şi asupra consumatorului de Internet”.

Richard Gingras spune că Google încurajează România şi celelalte părţi interesate să ajungă să conlucreze pentru a se ajunge la cea mai bună soluţie şi să se asigure că nu vor exista „consecinţe nedorite”.