Soldaţii corectitudinii politice şi bătălia pentru libertate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Cancel culture” e un cancer.  E boala terminală a mediului academic occidental. Savanţi admirabili, artişti talentaţi sau geniali, politicieni onorabili sau intelectuali publici primesc astăzi interdicţia de-a vorbi în faţa studenţilor şi a cadrelor didactice din Universităţi doar pentru că n-au primit „certificatul verde” din partea comisarilor corectitudinii politice.

Vinovăţia lor? Lipsa de conformitate cu ortodoxia nihilismului secular.

„Cultura anulării” este, pur şi simplu, o formă de barbarie. Nulităţi propagandistice care n-au acceptat niciodată rigoarea cercetării istorice, exigenţa investigaţiei filologice sau efortul raţionamentelor logice (pentru a nu mai vorbi aici despre aspectul stilistic sau registrul moral al culturii înalte) ajung să intimideze, să blocheze, să eticheteze orice conservator îndrăzneţ sau vocal.

Sunt unul dintre cei mai îngăduitori oameni pe care i-am cunoscut vreodată. Accept relaxat şi blazat că ne-am născut inegali în inteligenţă, talent muzical, tonus muscular sau rezistenţă fizică. Admit pluralismul şi diversitatea ca date fundamentale ale creaţiei.

Am trăit în oraşe cosmopolite precum Londra sau Washington DC. Creştinismul m-a făcut să nu fiu niciodată obsedat de specificul etnic sau elementul rasial. Ştiu bine că virtutea şi sfinţenia nu depind de culoarea pielii.

Deşi n-am măcar o umbră de sentimente xenofobe la adresa semenilor mei, m-am trezit ştampilat cu eticheta de „rasist”. Cine face dă acest certificat? O instituţie plătită din bani publici (CNCD) şi chemată de un oficial guvernamental (Raed Arafat) să-mi dea o lecţie usturătoare.

Cu ce am păcătuit? I-am reproşat domnului Arafat, într-o volută retorică mai pătimaşă, că vorbeşte prost româneşte şi că, din acest punct de vedere, nu mă reprezintă ca oficial al Statului român. Îmi menţin, evident, aserţiunea.

Ceea ce deplâng e doar acţiunea concertată de intimidare şi hărţuire sistematică a unor oameni liberi din partea instituţiilor Statului. Nu-mi displace deloc polemica. Iubesc încrucişarea de săbii argumentative. Ce detest cu adevărat nu e decât şmecheria şi laşitatea.

Trebuie să treacă vreo două decenii ca să devii, cu adevărat, un om cultivat. În schimb, n-ai nevoie decât de-o singură zi pentru a deveni activist făţarnic, agitator agresiv sau liber-schimbist.

Promotorii „cancel culture” — din România până-n California — din păcate n-au rafinamentul unor minţi şlefuite, nici pasiunea devoratoare pentru adevăr a intelectualilor adevăraţi.

Tot ce-i interesează pe sabotorii predaniilor vechi e raportul de putere, tirania şi exercitarea desfrânată a despotismului birocratic-administrativ.

Iată de ce e nevoie să construim o contra-cultură a admiraţiei, a prieteniei şi a convivialităţii fraterne în jurul Marilor Cărţi, Marilor Partituri, Marilor Întrebări ale vieţii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite