SMURV. Serviciu medical pentru maidanezi şi celelalte animale din Capitală. Ce mai pregăteşte primăria

Câinii fără stăpân vor fi folosiţi pentru socializarea copiilor şi bătrânilor instituţionalizaţi şi vor fi dresaţi pentru a activa în Poliţia Canină, potrivit unei strategii a Primăriei Bucureşti. Specialiştii se întreabă dacă maidanezii sunt prioritatea Capitalei sau ar trebui să ne îndreptăm atenţia mai întâi spre asistenţa socială şi starea spitalelor.

Animalele fără stăpân de pe raza municipiului Bucureşti vor fi dresate pentru a fi un sprijin pentru copiii şi bătrânii insituţionalizaţi, iar câinii fără stăpân care nu vor fi adoptaţi vor fi transformaţi în câini utilitari sau vor fi redirecţionaţi pentru dresaj Poliţiei canine. Cel puţin aşa arată „Strategia pentru protecţia şi bunăstarea animalelor” aflată în dezbatere publică până pe 3 februarie, la iniţiativa Primăriei Capitalei. Strategia prevede şi sancţionarea abandonului animalelor de companie şi ridicarea animalelor abandonate pe domeniul public, dar şi transformarea adăposturilor în centre de adopţie, mai arată proiectul de strategie. 

Oficialii de la Primărie mai vor să unifice Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) cu Grădina Zoologică şi transformarea celei din urmă în centru tip fermă a animalelor, dar şi un centru de cercetare etologică. „Aici ar putea să fie studiate comportamentele animalelor şi să poată fi organizate seminarii şcolare în aer liber pe aceste teme. Totodată, Grădina Zoologică ar trebui să aibă şi terenuri de dresaj, inclusiv un pet-hotel unde bucureştenii să-şi poată lăsa contracost animalele de companie, sursă secundară de venit bugetar pentru ASPA Bucureşti”, mai susţin sursele citate.

SMURD-ul animalelor 

Nu în ultimul rând reprezentanţii primăriei Capitalei intenţionează că înfiinţeze şi un Serviciu Municipal de Urgenţă şi Resucitare Veterinară -SMURV, clinici veterinare care să poată asigura intervenţii veterinare pe raza municipiului Bucureşti, dar şi un crematoriu şi incinerator pentru animale. Astfel, strategia vizează bunăstarea tuturor animalelor de pe raza municipiului Bucureşti, nu numai a animalelor fără stăpân, orice rasă ar fi ele.

„E un demers pe care l-am început anul trecut printr-o serie de discuţii cu medicii veterinari, Asociaţia Chinologică, a continuat cu realizarea unei strategii, cu o dezbatere publică. Am interzis folosirea animalelor în spectacole circului Globus, urmează şi celalte circuri. Vrem ca această strategie să fie ca un text general, având în vedere că în 27 de ani nu a existat o viziune unitară, holistică asupra animalelor. Dorinţa mea este ca, împreună cu toţi colegii, nu numai cu colegii cu care am iniţiat proiectul, să vedem cum abordăm problema animalelor fără stăpân, nu doar a câinilor, chiar dacă populaţia este majoritar canină, dar şi a animalelor cu stăpân”, a declarat consilierul general ALDE Tudor Ionescu. În acest moment ASPA ridică animalele fără stăpân de pe domeniul public, în baza sesizărilor primite. iar la nivelul adăposturilor din municipiul Bucureşti există un număr de 300 – 350 de câini, în contextul în care capacitatea totală a celor 3 adăposturi este de aproximativ 2500 de locuri, susţine Ionescu. 

Câinii fără stăpân, o prioritate, dar nu numai

Potrivit preşedintelui Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului, Sorin Mierlea, rezolvarea problemei câinilor fără stăpân de pe domeniul public este o prioritate. 

„Toate sunt priorităţi, pentru că în momentul în care discutăm că a murit un om muşcat de câini e o prioritate, dar şi dacă unul a murit în spital tot prioritate este. Eu cred că sunt şi bani, e o problemă de management, de alocare a resurselor şi de aplicare a legislaţie”, a declarat Mierlea. 

În schimb, potrivit acestuia, nu ar fi nevoie de o nouă strategie pentru bunăstarea animalelor, având în vedere că există o lege în vigoare. 

„Avem toată legislaţia aferentă, problema este să o şi punem în aplicare. Avem atâtea strategii în toată ţara asta, toate bibliorafturile sunt pline de strategii, mai puţină practică. Practica ne omoară. Trebuie doar să aplicăm legislaţia rapid. Este simplu, să se sancţioneze persoanele care nu respectă legea, cum ar fi deţinătorii de animale care nu îşi vaccinează şi nu îşi înregistrează animalelel şi cu aceşti bani să se strângă de pe străzi câinii comunitari”, a mai comentat pentru Adevărul preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului. 

Anul trecut au fost primite doar 7 sesizări de la persoane care au fost muşcate de câini, iar în 2015 au fost făcute doar două. 

„Cred că este destul de important să avem această educaţie a activismului şi să facem sesizare de căte ori suntem muşcaţide câini, pentru că astfel tragem un semnal de alarmă şi astfel se mai pot rezolva din probleme. În caz contrar o perpetumăm anumite stări de fapt la nesfârşit. Noi putem ajuta victimele. În primul rând, transmitem sesizarea către autorităţile competente, monitorizăm ca în 30 de zile să primim un răspuns, iar pentru recuperarea daunelor materiale şi morale acţionăm, la solicitarea cetăţeanului, în calitate de consumator, în instanţă. Anul trecut însă nimeni nu a vrut să acţioneze în instanţă autorităţile”,  a subliniat preşedintele APC.

De la idee la strategie este mult

Sociologul Mircea Kivu consideră că a găsi o utilizare animalelelor fără stăpân este o alternativă bună la eutanasiere, în schimb de la o idée până la o strategie detaliată este drum lung consideră acesta. 

„În acest moment Legea pentru gestionarea câinilor fără stăpân nu oferă soluţii la eutanasiere. Există un termen de 14 zile, în care dacă animalul nu este revendicat sau adoptat, este eutanasiat. Această strategie a primăriei ar oferi o alternativă la eutanasiere. Problema este că de la o idée la o strategie în care să fie prinşi paşii pentru aplicarea ei, respectiv cine dresează câinii, cine aplică amenzi, fonduri, este o distanţă mare. Dacă există un mod transparent de aplicare, totul nu este decât o strategie de imagine. Altfel, am mai auzit de proiecte precum wi-fi în mijloacele de transport, aplicaţie pentru a vedea când vin mijloacele de transport, dar totul trebuie detaliat”, a spus sociologul Mircea Kivu.

Tratamentul muşcăturii făcut pe bucăţi

Potrivit preşedintelui Asociaţiei pentru Protecţia Pacientului, Vasile Barbu, anul trecut, foarte multe spitale din ţară s-au confruntat cu lipsa vaccinului antirabic, dar şi mai multe dintre unităţile spitaliceşti nu fac tratamentul complet pacientului. 

„Din punct de vedere medical nu toate spitalele orăşeneşti din ţară, nici cele judeţene nu au avut anul trecut vaccin antirabic. În plus, nu există mereu acces la un tratament complet, care implică şi o mică intervenţie chirurgicală, lavajul rănii, etc. Am avut un caz anul trecut, o doamnă care s-a dus la Matei Balş, o asistentă  i-a făcut vaccinul şi i-a dus drumul acasă, femeia a avut şi o hemoragie puternică, nimeni nu a făcut lavajul rănii. Până la urmă am dus-o la Colentina. Cei de la Matei Balş nu au nici chirurgie, ce-I drept”, a spus Barbu. 

Pacienţii de la Balş

Potrivit medicului Cătălin Apostolescu de la Institutul Matei Balş din Capitală, numărul persoanelor care s-au prezentat la spitalul de boli infecţioase a scăzut cu aproap 50 % mai mult faţă de anii trecuţi. În 2015, 503 persoane s-au prezentat la centrul antirabic din cadrul Institutului Matei Balş, din care 395 au fost muşcaţi de câine, 91 de pisică, iar restul de alte animale. 

Mai degrabă doamna Firea ar face policlinici. Nu există o strategie pentru vârstnici, persoane care stau singure în casă. Oamenii mor cu zile în casă. Sunt multe persoane care nu sunt îngrijite în case. Nu au bani să plătească întreţinerea şi stau în frig Vasile Barbu Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor